Prefinantarea proiectelor

Din iulie 2011 s-a modificat plafonul de prefinanţare a proiectelor finanţate din fonduri europene, în baza ordinelor Ministrului Finanţelor nr. 2359, din 26 iulie 2011 şi nr. 2370, din 27 iulie 2011.
Principalele prevederi cuprinse în aceste ordine se referă la reducerea procentului de prefinanţare acordată beneficiarilor, de la 30% la 10%, la acordarea prefinanţării în tranşe, astfel încât prima tranşă să nu poată depăşi 5%, iar următoarele tranşe să se acorde numai după autorizarea cheltuielilor efectuate, în valoare de minimum 60% din valoarea cumulată a tranşelor anterioare de prefinanţare, la recuperarea întregii prefinanţări de către autorităţile de management, în situaţia proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nici o cerere de rambursare în termen de maximum patru luni de la primirea acesteia.
Până la acel moment, recuperarea prefinanțării se făcea prin deducerea a minimum 30% din cererile de rambursare depuse, începând de la a doua cerere de rambursare, prima cerere de rambursare fiind restituită integral, sprijin pentru sustenabilitatea demarării și continuității proiectului. În conformitate cu aceste ordine de ministru, recuperarea începe chiar cu prima cerere de rambursare, care va fi platită în procent de maximum 70%. Autorităţile de Management „au obligaţia recuperării prefinanţării prin stabilirea în contractele/deciziile/ordinele de finanţare a unui procent de deducere a prefinanţării de minimum 30%, aplicat la valoarea fiecărei cereri de rambursare transmise de beneficiar, cu excepţia cererii de rambursare în cadrul căreia cuantumul prefinanţării rămase de recuperat reprezintă mai puţin de 30% din aceasta şi cu excepţia ultimei cereri de rambursare”, se precizează în Ordinul MF nr. 2359.
Alte noi prevederi prevăd recuperarea de către AM-uri a prefinanțării neutilizate, în cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit, în termen de maximum șase luni de la primirea primei prefinanțări, cereri de rambursare în cuantum de minimum 60% din valoarea prefinanțării acordate.
Aceste prevederi vor fi aplicabile tuturor contractelor ce urmează a fi semnate după data publicării ordinelor, iar în cadrul fiecărui program operaţional există reglementări speciale cu privire la acordarea acestei prefinanţări.
De exemplu, în cadrul proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), pe lângă prevederile generale stipulate prin cele două ordine, sunt menţionate următoarele pentru contractele de tip strategic:
– prima tranşă de prefinanţare va fi de maximum 3% din valoarea totală eligibilă a proiectului
– a doua tranşă de prefinanţare, va fi de maximum 3% din valoarea totală eligibilă a proiectului şi va fi acordată acestor beneficiari numai după autorizarea cheltuielilor efectuate în valoare de minimum 60% din valoarea tranşei anterioare de prefinanţare primite
– a treia tranşă de prefinanţare, va fi de maximum 4% din valoarea totală eligibilă a proiectului şi va fi acordată acestor beneficiari numai după autorizarea cheltuielilor efectuate în valoare de minimum 60% din valoarea cumulată a tranşelor anterioare de prefinanţare primite.
Pe lângă aceste prevederi se mai precizează faptul că sumele acordate cu titlu de prefinanţare se vor recupera prin deducerea din fiecare cerere de rambursare intermediară solicitată a unui procent de 35% din valoarea cheltuielilor eligibile ale beneficiarilor / partenerilor care au primit prefinanţare, validate de AMPOSDRU/OIPOSDRU, (excluzând valoarea TVA), cu excepţia cererii de rambursare corespunzător căreia cuantumul de prefinanţare rămasă de recuperat reprezintă mai puţin 35% din aceasta şi a ultimei cereri de rambursare intermediară.
Această modificare legislativă, survenită prin cele două ordine de ministru, s-a dovedit a fi necesară în condiţiile în care prefinanţarea acordată iniţial, în procent de 30%-40%, nu a generat, din partea beneficiarilor, un volum suficient de cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate în proiecte, pentru a permite derularea unui flux financiar coerent al sumelor primite în acest scop de la Uniunea Europeană.
Reducerea prefinanţării va avea ca impact creşterea dificultăţilor de implementare a proiectului, datorită necesităţii atragerii unor surse suplimentare de finanţare pe termen scurt, în special în cadrul proiectelor complexe, care nu vor putea folosi ca soluţie creşterea numărului cererilor de plată depuse. Această măsură va încetini accesarea fondurilor şi va creşte uşor birocraţia. Cu toate acestea, deşi pe termen scurt va pune probleme de lichiditate, pe termen lung va conduce la mai multă rigoare în implementare.

Autor
Etichete , ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

Heraeus
Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Buzias, Pasarea Phoenix a statiunilor balneoclimaterice / FOTO

În anii comunismului, dar și în primii ani post-decembriști, stațiunea Buziașul a căzut, la un moment dat ajungând o ruină. În ultimii ani a început însă să renască din propria cenușă precum Pasărea Phoenix, nume care, nu întâmplător, a fost dat ultimului hotel de patru stele ridicat aici. Dar mai este mult până departe, respectiv mai este de muncit până când Buziașul își va regăsi faima și strălucirea de altădată.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Buzias, Pasarea Phoenix a statiunilor balneoclimaterice / FOTO

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Planuri mari pentru 2018. Anul viitor ar trebui să înceapă lucrările la cele două poduri anunțate, la pasajele Solventul și Piața Consiliul Europei, stadion, bazine de înot. Nu vor fi uitate fântâna muzicală din Parcul Botanic, complexurile sportive din cartiere și reabilitarea Operei. Nicolae Robu spune că vor fi bani în buget, dar nu a putut estima o sumă.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timisoara, promisiunea unui urias santier in 2018: doua poduri, doua pasaje, fantana cantatoare si multe altele
În vara anului 2016, când era ales primar la Ghiroda, la doar 27 de ani, liberalul Ionuț Stănușoiu devenea cel mai tânăr edil din România. Probabil și avântul datorat vârstei fragede l-a făcut pe Stănușoiu ca la începutul lui 2017 să propună nu mai puțin de 170 de proiecte pentru comuna din vecinătatea Timișoarei.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ghiroda, comuna periurbana cu 170 de proiecte in 2017
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top