Un cutremur puternic ar pune la pamant multe cladiri istorice din Timisoara

Clădirile pot fi adevărați „ucigași” în caz de cutremur! Specialiștii în rezistență susțin că este obligatoriu să se țină cont de faptul că orașul apare pe harta seismică a zonei. În Timișoara sunt foarte multe imobile istorice, unde problemele de rezistență sunt serioase. Autoritățile au numărat clădirile și atât.

Victor Gioncu, un nume de rezonanță în ceea ce privește structurile de rezistnță ale imobilelor, este categoric: realizarea hărților de risc în caz de cutremur este foarte importantă, iar autoritățile locale ar trebui să consolideze toate clădirile publice. „Zona Banatului aparține zonei seismice balcanice, nu Vrancei. La noi sunt foarte expuse clădirile din cărămidă”, spune prof. ing. dr. Victor Gioncu. În ultimele două decenii, în zonă au avut loc mai multe cutremure puternice: în anul 1991 la Banloc și Herculane, în 1994 și 2002 la Moldova Nouă. Anul acesta, la Timișoara s-au înregistrat deja două seisme.
Un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter în Banat este echivalent cu unul de 7 grade în Vrancea, întrucât cele din zona noastră sunt de suprafață. Aceasta este concluzia specialiștilor întruniți la o dezbatere publică organizată de municipalitate. „Timişoara se află într-o zonă seismică. În apropierea Timişoarei au fost recent două cutremure, dar de mică intensitate. În zona de vest a Timişoarei există o falie care trece prin zona Metro şi care, dacă se va activa vreodată – deocamdată nu este activă – va afecta foarte mult zona construită a Timişoarei, mai ales că avem foarte multe clădiri vechi. Avem multe clădiri construite înainte de 1850, dar cele mai multe clădiri vechi sunt construite între 1850 şi 1920. Acestea se află în Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, Badea Cârţan, zona Iosefin şi Splaiul Tudor Vladimirescu”, a explicat profesorul Marin Marin, de la Facultatea de Construcţii.
Specialiștii atrag atenția dezvoltatorilor imobiliari că este obligatoriu să acorde o importanță majoră structurii de rezistență solide a clădirilor pe care le construiesc. Prof. ing. dr. Victor Gioncu afirmă că, deseori, constructorii sunt preocupați mai mult de latura estetică a unei clădiri, decât de siguranța oferită de aceasta, un rol important avându-l și interesul pentru un preț cât mai redus. „Clădirile sunt în picioare, dar nu se știe ce se poate întâmpla în cazul unui cutremur. La multe clădiri din centrul istoric al Timișoarei, fațadele arată bine, dar în spatele lor e dezastru”, a spus specialistul.
În Timişoara sunt în jur de 600 de clădiri care ar trebui marcate cu bulină roşie, care atrage atenţia că acestea prezintă risc seismic. Potrivit unei statistici a Prefecturii Timiş întocmite anul trecut, numărul clădirilor cu risc seismic în oraşul de pe Bega este de 588. Efortul autorităţilor de a face ceva în această direcţie se opreşte însă aici: au numărat, au constatat şi gata.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

2 comentarii pentru acest articol

Specialist a spus: (February 23rd, 2012 at 13:31 )

– “fatadele arata bine, dar in spatele lor e dezastru” ? Hmm ! S-au irosit degeaba banii la recenta cosmetizare a fatadei sediului PDL ?? Nasol !

Nostradamus a spus: (February 23rd, 2012 at 13:59 )

In catrenul cu nr. 666 am facut o profetzie mai putzin bagata in seama : in anul de gratie 2012 (pe la jumatatea lui iunie), falia seismica ce trece pe sub Primaria Timisoara va deveni activa, afectand – ciudat – nu cladirea propriu-zisa ci pe vremelnicii ocupanti ai acesteia….

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

Heraeus
Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Buzias, Pasarea Phoenix a statiunilor balneoclimaterice / FOTO

În anii comunismului, dar și în primii ani post-decembriști, stațiunea Buziașul a căzut, la un moment dat ajungând o ruină. În ultimii ani a început însă să renască din propria cenușă precum Pasărea Phoenix, nume care, nu întâmplător, a fost dat ultimului hotel de patru stele ridicat aici. Dar mai este mult până departe, respectiv mai este de muncit până când Buziașul își va regăsi faima și strălucirea de altădată.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Buzias, Pasarea Phoenix a statiunilor balneoclimaterice / FOTO

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Planuri mari pentru 2018. Anul viitor ar trebui să înceapă lucrările la cele două poduri anunțate, la pasajele Solventul și Piața Consiliul Europei, stadion, bazine de înot. Nu vor fi uitate fântâna muzicală din Parcul Botanic, complexurile sportive din cartiere și reabilitarea Operei. Nicolae Robu spune că vor fi bani în buget, dar nu a putut estima o sumă.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timisoara, promisiunea unui urias santier in 2018: doua poduri, doua pasaje, fantana cantatoare si multe altele
În vara anului 2016, când era ales primar la Ghiroda, la doar 27 de ani, liberalul Ionuț Stănușoiu devenea cel mai tânăr edil din România. Probabil și avântul datorat vârstei fragede l-a făcut pe Stănușoiu ca la începutul lui 2017 să propună nu mai puțin de 170 de proiecte pentru comuna din vecinătatea Timișoarei.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ghiroda, comuna periurbana cu 170 de proiecte in 2017
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top