Acesta este cazul unei paciente care a tot amânat efectuarea unor extracții. Pacienta povestește că medicul dentist a încercat să-i scoată doi dinți în urmă cu câțiva ani, dar nu a putut finaliza extracțiile deoarece dinții dureau foarte tare atunci când îi mișca (posibil un eșec al anesteziei).
După aceea nu a mai fost la dentist să-și facă extracțiile de frică să nu mai treacă prin aceeași experiența dureroasă. Timpul a trecut, infecția s-a făcut din ce în ce mai mare în os, apărând un chist în dreptul primului molar inferior din partea stânga și un altul în dreptul primului molar inferior din partea dreaptă, respectiv cei doi dinți la care s-a încercat efectuarea extracțiilor.
Chistul de pe partea dreaptă este de formă ovală, având diametrul mare de aproximativ 3 centimetri și diametrul mic de 1,5 centimetri, iar chistul de pe partea stângă apare pe radiografie de forma rotundă cu un diametru de 2cm.
Atunci când pacienta a hotărât că nu mai poate sta cu acele resturi dentare în gura, s-a prezentat din nou la medicul dentist, pentru a-și extrage acele rădăcini. Medicul dentist i-a recomandat să facă o radiografie panoramică înainte de extractii și așa a observat prezența a două chisturi la nivelul rădăcinilor primilor molari inferiori, aceiași dinți care au încercat să fie scoși în urmă cu câțiva ani.
Astfel, o problemă banală, care se putea rezolva în câteva minute, a cauzat apariția unei alte probleme care necesită un efort mult mai mare pentru a putea fi rezolvată. În această situașie, pacienta a fost trimisă către un medic dentist chirurg dento-alveolar pentru a putea îndepărta chisturile, împreună cu dinții afectați.
În acest articol vom prezenta intervenția chirurgicală pentru extirparea chistului aferent primului molar inferior de pe partea stângă. Dupa consultul chirurgical s-a decis efectuarea tratamentelor de canal la dinții care sunt prinși în formațiunea chistică, urmând ca porțiunea din rădăcină care este infectată să fie îndepărtată pentru a preveni contaminarea întregului dinte.
Vreau sa punem accent pe diferențele între ce ar fi însemnat rezolvarea situației înainte de apariția infecției în os și ce presupune intervenția chirurgicală pentru tratarea problemei actuale.
*Cu albastru este defectul osos ce ar fi ramas dacă se făcea extracția la timpul potrivit, iar cu roșu este defectul osos ce a rămas după îndepărtarea chistului, defect ce a trebuit umplut cu granule de os
Intervenția chirurgicală a durat aproximativ două ore, a fost necesar un lambou trapezoidal prin care s-a dat la o parte gingia de pe os din dreptul caninului până în dreptul ultimului molar pe partea stângă. După aceea s-a extras restul radicular care a cauzat infecția, s-a frezat din osul vestibular și s-a îndepărtat formațiunea chistica. Concomitent s-a realizat rezecția dinților ale căror rădăcini au fost prinse în chist și s-a realizat adiția osoasă și repoziționarea gingiei cu ajutorul firelor de sutură.
*rezectia apicală: porțiunea din rădăcina colorată în roșu a trebuit îndepărtată deoarece era prinsă în procesul infecțios
Dacă se extrăgeau dinții de prima dată era nevoie doar de o procedură chirurgicală. Pentru rezolvarea situației actuale au fost necesare însă șase proceduri. De asemenea, defectul osos a fost mult mai mare acum decât ar fi fost atunci. Tratamentele de canal, rezecția dinților și granulele de os nu ar mai fi fost necesare dacă extracțiile s-ar fi realizat la timpul potrivit. Costurile au fost mult crescute din cauza agravării în timp a unei probleme minore. În final, cel mai important este ca pacientul să depășească acest obstacol apărut în calea zâmbetului sănătos și să înțeleagă că are pe cineva alături pe parcursul tuturor problemelor prin care trece.
Comentarii prin facebook