Privind puțin țara asta frumoasă ca turist pe-afară, ce am constatat? Că România și-a mai pus un premier cu față de alcoolic, că problemele din iarnă cu blocarea luptei anticorupție sunt la fel de prezente și astăzi, iar țara privită de sus de tot, din avion, este foarte frumoasă, dar formată dintr-un puzzle mare de rahați. Mulți rahați aranjați frumos de tot, pentru a ni se transmite tot felul de mesaje patriotice, conservatoare, să zicem un mesaj pentru protejarea familiei tradiționale. Ca să nu pierdem vremea aiurea, din capul locului mă plasez în acea parte de populație care nu-și mai dorește pe cap și problema pederaștilor. Nu într-o interacțiune directă cu mine, ci din perspectiva educației oferite copiilor, Să facă ce vor, cum le dă și legea voie, dar la ei acasă, nu în public. De altfel, tema nu a fost reintrodusă pe piață pentru acest aspect, vizibilitatea sau nevizibilitatea acestor persoane, ci pentru o dezbatere din care să mai renască niște cadavre politice.
Uitați-vă cine militează pentru familia tradițională și îți vine să te apuci de… De fumat, stați liniștiți, că de alte cele se ocupă episcopul Hușilor, reprezentant al unei forțe instituționale ce militează cot la cot cu PRM (care n-ar fi murit), partidul lui Ghiță și alte epave politice. Germania a legiferat ieri-alaltăieri căsătoria între „bulangii” și alte categorii de persoane de același sex. Acolo chestiunea nu ține neapărat de plăcere. Asta s-a dat la liber demult, ci mai degrabă de consecințe juridice ale conviețuirii într-un astfel de cuplu, dar și pentru liberalizarea adopțiilor, ceea ce este și mai grav. În fine, e treaba lor, până nu devine și a noastră în România. Iar în ritmul în care ne deschidem la șliț agendele socio-politice, în ton cu Europa, nu m-ar mira ca homosexualitatea să depășească schema pașilor mărunți sugerați de Europa. Căci, doar e clar, mereu socotim că putem face ceva mai mult decât ne este dat voie să facem. Asta nu ține de această boală cu iubirea între bărbat și bărbat ori femeie cu femeie, ci de o meteahnă umană, căci nu e numai românească.
Departe de țară am nimerit pe o plajă minunată. Minunată era și pentru că nu auzeai toată ziua, ca în Grecia, ce a mai făcut soacra ăluia de pe șezlongul alăturat. Minunate erau natura, liniștea și multe altele. Până la un punct. Pe o pătură lângă locul meu de odihnă vremelnică stăteau două domnișoare. Una nu cred că avea 20 de ani. Cealaltă, ceva mai „experimentată”. O vreme am crezut că se mângâie pentru a da jos nisipul una de pe cealaltă. Apoi am crezut că se dau cu cremă, dar ca român „conservator” și cu „familia tradițională” în sânge nu mi-a picat bine să le văd pe dame la trei metri de mine și copil cum se sărutau languros. Nici nu știu dacă aiasta e chiar la liber în UE. După câte se legiferează pe-acolo, mă gândesc că nu e sancționabil, dar pentru mine a fost un șoc. Și nu neapărat pentru că erau femeie cu femeie, pentru că puteau face sex și Adam cu Eva, ci pentru că nu e normal să văd așa ceva pe plajă, cu o grămadă de minori în preajmă.
Asta trebuie să ne pună pe gânduri, dar nu cu portdrapele gen PRM sau niște fețe bisericești mai mult sau mai puțin ipocrite. Nu cu cozi de topor ale Moscovei, căci acolo ajungem când vorbim despre lucruri firești manevrate propagandistic de instituții care urmăresc cu totul altceva. Sincer, am avut o reținere să abordez acest subiect de teamă să nu fiu considerat o față palidă a marketingului politico-ortodox rus, iar de aici până la amestecarea simpatiilor chiar contra naturii nu mai este mult. Inclusiv prin victimizarea exagerată a actriței de la Cluj, băgată în duba Jandarmeriei pe motiv că a contestat marșul peremiștilor și a brațului anchilozat al așa-zisei Drepte românești.
Comentarii prin facebook