Ajuns la Timișoara a doua zi după devastatoarea furtună de duminică, în deja inconfundabilul său stil autoritaro-caraghios, premierul Mihai Tudose a găsit principalul vinovat pentru lentoarea în care se mișcă lucrurile după dezastru: Enel. Și toți liderii administrației locale i-au ținut isonul, de la președintele CJ Timș, Călin Dobra, prefectul Eva Andreaș și primarul Nicolae Robu până la… PNL-istul Nicu Bitea, care nu putea să rămână nevorbit cu o asemenea ocazie. Indiscutabil, au mare dreptate cu toții, la cinci zile de la furtună existând încă zeci de localități fără curent electric. Numai că în spatele Enel se ascunde o poveste veche, plină de complicități din partea unor reprezentanți ai statului, ba chiar și a primarului Robu.
Având la îndemână tot timpul glume de fante de Brăila, Tudose ne-a spus că nu putea da legi împotriva furtunii. Foarte bine, dar împotriva nesimțirii, abuzului, hoției, incompetenței se pot da? Nu e pentru prima dată în România când trebuie să se întâmple o tragedie pentru a realiza că ceva nu funcționează. De exemplu, în Timișoara, de ani de zile sunt probleme cu Enel. Penele de curent sau puseurile de tensiune au ajuns aproape o rutină pentru beneficiari. Toate acestea au dus la pagube imense, aparate electrocasnice stricate și, evident, mult disconfort. Mai mult, străzile inundate de întuneric tot mai des îmbiau la jafuri, tâlhării și alte fărădelegi.
Primarul Nicolae Robu amenința încă de prin 2014 cu rezilierea contractului cu Enel pentru furnizarea iluminatului public. „Este inadmisibil, un asemenea operator nu are ce căuta pe piaţă (…) Există concurenţă pe piaţă. Mai rău de atât nu se poate”, spunea Robu în martie 2015. După doi ani și jumătate nu s-a întâmplat nimic. Tot în urmă cu ceva ani, mai mulți timișoreni s-au plans la OPC din cauza aceluiași Enel, dar fără vreun rezultat. Luni însă, după furtună, același Robu are o declarație extrem de curioasă: „Eu am punctat că nu e vorba despre liderii locali Enel, cei locali sunt oameni care îşi fac treaba, cu care cooperăm foarte bine. Enel nu a făcut în termen de investiţii ceea ce ar fi trebuit să facă şi asta explică incapacitatea companiei de a remedia rapid defecţiunile şi, pe deasupra, multele întreruperi care au loc în municipiul Timişoara. Nu suntem pe vârf de munte, avem iluminatul întrerupt în fiecare seară în oraș”. Ce să înțelegem de aici? Enel e o firmă rea, dar condusă de oameni buni și tocmai de aceea le dăm credit în continuare, chit că suntem conștienți că în continuare penele de curent vor fi cotidiene. Dar cu Robu ne-am obișnuit deja să atace dur unele firme, pentru ca apoi să se împace cu ele, contra unor sponsorizări.
Altfel, el a atins și adevărata problemă a Enel, una de altfel cunoscută de toată lumea. Fiindcă avem aici iarăși o privatizare, ca alte zeci sau sute, în care statul român s-a lăsat furat. Evident, prin complicitatea unor reprezentanți ai statului. Privatizarea Electrica Banat, la pachet cu Electrica Dobrogea, s-a făcut în 2005, în timpul Guvernului Tăriceanu, diligențele fiind însă demarate de Adrian Năstase și al său ministru al Economiei, multi-milionarul bugetar Dan Ioan Popescu. Compania italiană a achitat pentru cele două societăți 112 milioane de euro cu obligația de-a investi un miliard de euro în următorii zece ani. Nu s-a investit nimic, fapt confirmat în 2012 de un raport al Curții de Conturi. E limpede atunci că avem o serie de complicități, chiar acte de corupție din partea unor reprezentanți ai statului, care erau obligați să urmărească procesul post-privatizare. Ceea ce nu s-a făcut, astfel că acum, la 12 ani de la privatizare, ne trezim cu o firmă care are infrastructura moștenită din timpul lui Ceaușescu. De aici penele dese de curent și intervențiile tardive. Evident, cei de la Enel sunt vinovați pentru această stare de fapt, dar mult mai vinovați sunt și cei care erau obligați să apere interesele statului român. Și tot în același registru l-aș înscrie și pe primarul care spune că Enel e „un operator care nu are ce căuta pe piață”, dar fiindcă „liderii locali își fac treaba”, continuăm să le dăm bani. Chit că există firme concurente pe piață, cu prețuri chiar mai mici.
Comentarii prin facebook