Ni s-a arătat în mass-media de ce administrația municipală nu a putut aplica cu succes taxa de paragină măcar în zonele centrale ale Timișoarei, acolo unde bucăți din tencuiala de pe unele clădiri îți pot cădea în cap la ceas de promenadă. Nouă, localnicilor, sau unor turiști veniți ca la pomul lăudat în Capitala Culturală Europeană din anul 2021.
Hai să ne imaginăm ce s-ar întâmpla în opinia publică locală, dar și națională dacă, Doamne ferește!, într-o zi un copil ar muri în propriul cărucior, lovit în cap de o placă desprinsă din vreo clădire ultracentrală. Bun, amplificați scandalul de zece ori dacă victima ar fi dintr-o familie de turiști suedezi. Aveți dimensiunea acestui scandal? Știți că primii bolovani îi vor primi primarul Nicolae Robu și administrația sa, considerată incompetentă să rezolve un lucru atât de firesc pentru o societate civilizată, cu atât mai mult cu cât e în mare pregăteală de sărbătoare.
O parte dintre bolovanii ăia luați ca lapidare politică de Nicolae Robu ar fi binemeritați. Dar nu toți. Omul și să vrea nu are cu ce și, după cum se vede, nu are cu cine. Legea în mod clar nu-i dă prea multe pârghii. Doar trăim în România în care cetățeanul care se adaptează la reguli este un fraier. Iar cel care nu are chef de ordine și disciplină se fofilează și profită de lacunele sistemului legislativ, judecătoresc. Sunt considerați oameni adevărați, „tu-le muma-n cur de fraieri!”, ar zice ei zâmbind pe sub mustăcioara de șmecheri ce sunt. Tocmai pentru aceștia un funcționar superficial sau incompetent vine ca o mănușă. Dosarul prin care administrația își argumentează și betonează sancțiunea este viciat de munca proastă a funcționarului, astfel că justiția n-are ce să facă decât să le dea dreptate celor ce contestă taxa de paragină.
Ar zice unii că așa funcționează o societate democratică. Căci de aia prin alte părți totul se reglează, ca finalmente să funcționeze bine, pentru că se învață din greșeli. Iar când ne vom sătura să mai facem greșeli, atunci nici elementul sancționator nu mai are cum să dea greș. Poate că așa o fi, dar mai este un element de luat în discuție. Moralitatea, etica, civismul și bunul simț cu care umplem această societate. Dacă ești amendat că ai 200 km la oră pui capul în pământ, plătești amenda și-ți spui că nu mai faci, eventual. Nu te duci la instanță să contești certificatul metrologic al radarului. Așa și cu taxa de paragină.
Indiferent cum te numești, că ești Rodica Vlad sau nu știu care frate Cristescu, dacă ai în proprietate o casă care strică aspectul zonei prin felul cum ai înțeles s-o lași în paragină, fără ca pentru această situație să se facă altcineva vinovat, primăria, vecinii sau vreun alt factor exterior, păi atunci pentru ce morții mă-sii conteșți? Ce să dovedești? Că ești plin de bani și poți face asta? Că ești iubitor de lege și nu poți să nu profiți de o hibă în aplicarea legii? Sau că nu ți se pare deloc că imobilul rău ar arăta urât sau că ar pune în pericol viața altora?
Ce te poate pune să contești ceva atât de evident, decât eventual lipsa banilor cu care să intri nu în legalitate, ci în mersul firesc al bunului simț, să intri în normalitate și să nu-ți bați joc de orașul în care trăiești. Dar despre lipsa banilor nu cred că se poate vorbi în cazul multor contestatari. Ba unii chiar își datorează bogăția, renumele și statutul în societate tocmai de pe „spatele” orașului ăstuia.
Comentarii prin facebook