Schita originala a Coloanei Infinite, expusa in public pentru prima data, la Art Encounters

Pe 27 octombrie 1938, la Târgu-Jiu, a fost inaugurată Coloana Infinită, a lui Brâncuși. În octombrie 2015, la Timișoara, este expusă pentru prima dată cea dintâi schiță a celebrei sculpturi, așa cum a fost ea desenată de genialul sculptor român. Se întâmplă la Art Encounters, în expoziția „Șiruri secvențiale”, de la Palatul Baroc.

Prima schiță a Coloanei Infinite, desenată de Constantin Brâncuși, a ajuns la Timișoara grație generozității Soranei Georgescu-Gorjan, care a împrumutat-o organizatorilor evenimentului. Schița este reperul expoziției „Șiruri secvențiale” de la Muzeul de Artă, unde toate exponatele fac referință la Coloana Infinită. Schița monumentului, împreună cu câteva siluete de plopi, a fost desenată în cerneală, în august 1937, pe o fotografie reprezentând fundalul viitorului amplasament din Târgu-Jiu. În schiță, Coloana are cu trei elemente mai puțin decât în realitate. Fotografia, de numai 9 x 6 centimetri, face parte din arhiva Soranei Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, autorul concepției tehnice și coordonatorul construcției coloanei monumentale. Schița a fost păstrată alături de corespondența din timpul construcției monumentului, dintre inginer și sculptorul care se afla la Paris. „Schița, dăruită de Brâncuși tatălui meu, a fost păstrată cu sfințenie. Imaginea mărită a fost reprodusă de nenumărate ori. Fotografia cu schița nu a fost însă niciodată expusă în public. Evenimentele găzduite de Art Encounters reprezintă o premieră din acest punct de vedere”, a spus Sorana Georgescu-Gorjan. Constantin Brâncuși a visat încă din 1907 să realizeze monumente de mari dimensiuni. A sculptat în lemn coloane fără sfârșit încă din 1917, dar proiectul avea să devină o realitate doar în 1938. Brâncuși a fost preocupat de locul în care urma să fie plasată coloana și a găsit locul potrivit pe un platou în partea de răsărit a orașului Târgu-Jiu, pe care sculptorul l-a numit „Târgul fânului”. La sfârșitul lui iulie 1937 l-a convocat pe inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, să-i arate locul. Acesta a fixat pe peliculă imaginea pieței care avea să constituie fondul schițe originale a Coloanei Infinite, desenată de mâna sculptorului.