Când a izbucnit scandalul beizadelelor primarului din Deta puteam să jur că Gartner Bogardo, una din victime, este profesor de muzică la liceul din localitate şi dumnealui a fost înjunghiat cu o sabie ninja petrecându-şi romantic iubita până în faţa casei, acolo unde au sărit sălbaticii să-l taie cu arma albă. Despre Ştefan Alexandru, o altă victimă, puteam să jur că trudea prin brutăria sa din Deta, să-şi câştige cinstit un codru de pâine, când a apărut fiul cel mare al primarului să ceară taxă de protecţie, căci altfel venea mafia urbei să dea foc la afacerea omului. Era să-mi dea lacrimile de compasiune, dar apoi repede am aflat că victimele sunt făcute cam din același aluat cu agresorul, poate chiar mai aspru, şi că dumnealor joacă în acelaşi film ce rulează la periferia obscură a oricărui oraş care a trăit vremuri bune din contrabandă. De ce anume trebuiau să fie victimele protejate? Ce fel de protecţie le ofereau pruncii primarului victimelor, dacă într-adevăr exista o astfel de prestare de serviciu? Ștefan Alexandru, om şi el, este cercetat penal pentru trafic de ţigarete, pentru că a fost la pescuit şi în loc de setca cu peşti la vreme de prohibiţie a fost găsit cu peste 4.500 pachete de ţigări. Normal, ce să facă un băiat şmecher din Deta, că doar nu era să lucreze la căile ferate. Ce putea să aleagă tânărul într-un oraş de-a dreptul monoindustrial, unde singura industrie rentabilă este contrabanda? Ori bişniţar, ori vameş, ori poliţist, să sune la 112 când alde copiii primarului se răfuiesc cu banda rivală pentru tot felul de întâietăţi în zona de influenţă.
Harta vinovăţiilor în micul, dar zbuciumatul oraş Deta trebuie pornită de la Petre Roman, primarul, dar mai degrabă de la calitatea sa de tată pe care trebuia să şi-o exercite cel puţin până ce copiii împlineau șapte ani, ăia de acasă. Apoi în calitate de politician. Oricât de zbuciumaţi ţi-ar fi copiii, nu cred că cineva şi-ar permite un astfel de comportament de mici baronaşi locali dacă ăl bătrân punea boata pe ei la prima încercare de-a “filtra” tot ce mişcă în zonă, cu sau fără timbru, mentolate sau superlong. Dar asta e o altă discuţie, care confirmă că fumul de ţigară n-are culoare politică. Pasivitatea poliţiei de unde să vină ea, dacă nu din senzaţia că mai sigur ţi-e locul de muncă dacă nu se bagă să bastoneze fiii primarului, decât să-şi facă meseria cu riscul să fie transferat la Jamu Mare? Dar şeful poliţiei din Deta putea să-şi dea demisia mult mai devreme, nu abia după ce ghinionul a făcut ca presa să facă dintr-o banală răfuială locală un subiect naţional. Unde o fi fost poliţia din Deta când victimele şi juniorii primarului îşi împărţeau zonele de influenţă sau când prin discoteci se scoteau pistoalele de la cingătoare mai ceva ca-n Munţii Stâncoşi, ca să nu vorbim cu subînţeles de Vestul Sălbatic tocmai la Deta? Unde să fie? Probabil în alt separeu, să-şi numere litrii de benzină fără de care nu pot goni după fiii primarului sau gaşca rivală.
Comentarii prin facebook