Sorin Grindeanu Superstar

Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe hâria prin care pretenarul Victoraş l-a scăpat din mâinile hulpave ale lui Titu Bojin şi ale celorlalţi membri ai conducerii PSD Timiş, care l-au atârnat de bară timp de patru luni, că tânărul viceprimar Sorin Grindeanu s-a dat de trei ori peste cap şi a devenit un adevărat Făt-Frumos al Timişoarei. Ce minuni mai face şi Bucureştiul ăsta! Nu numai că l-a iertat de mazilire, dar a ajuns să fie nominalizat de propria filială (care-l suspendase) candidat la… candidatura pentru Primăria Timişoara. Dacă în perioada în care a stat pe tuşă a intrat într-un fel de silenzio stampa, ulterior a ajuns să fie omniprezent, ubicuu chiar. Deschizi televizorul, dai de Sorin Grindeanu, la radio, Sorin Grindeanu, în ziare, Sorin Grindeanu. Pe vremuri era un banc cu un alt tovarăş omniprezent, care se termina cu: deschizi conserva de porc,… Sorin, pardon Nicolae Ceauşescu. Reîntors aşadar în prim-plan, prima măsură a lui Sorin Făt-Frumos a fost să încerce să taie capetele balaurului asfaltatorilor. Cu care, culmea, se înţelegea chiar bine cu ceva timp în urmă. Probabil, l-or fi neglijat în perioada de pribegie politică. Asta, împreună cu un episod din „copiii spun lucruri trăznite”, atunci când a anunţat că intenţionează să dea unei singure societăţi (SDM) toate lucrările din oraş. După 20 de ani de capitalism, aşa cum o fi el, chiar şi Ion Iliescu probabil a înţeles că monopolul şi lipsa concurenţei conduc la lucrări mai proaste şi preţuri mai mari. Probabil, Grindeanu a lipsit de la ora asta.
Priceput la tot şi la toate, a mai provocat un asfaltator la un pariu, s-a mai plimbat cu bărcuţa pe Bega, şi-a dat cu părerea despre relaţia Biserică – Stat, a mai dat o smetă unui baron portocaliu. Normal, nu putea să „ierte” un subiect încărcat cu „patriotism local”, cum este aeroportul, că doar la avioane se pricep toţi românii. I-a mai dat cu tifla lui nea Titu Bojin, pe marginea nu ştiu căror pachete de Paşte. Başca, s-a mai dus la o grădiniţă să citească poveşti copiilor. Astea toate, într-o zi-două. De atâtea acţiuni, poate nici n-a mai fost în stare să semneze prezenţa în Lepa Brena sau Fratelli. Oricum, aşteptăm cu interes noi ieşiri publice ale domnului Grindeanu, cu indicaţiile lui pertinente cu tot. De exemplu, o întâlnire cu medicii, unde să le spună să se spele pe mâini înainte de operaţie, cu scriitorii, să le zică să scrie de sus în jos şi de la stânga la dreapta. Lăsând gluma la o parte, multă lume se întreabă, în ultimul timp, ce vrea, de fapt, Grindeanu. Unii zic că a intrat în campania electorală pentru primărie. Puţin probabil, fiindcă nu poate fi chiar atât de naiv încât să creadă că poate câştiga primăria. Într-un fel a şi spus-o, aruncând pisica în altă zonă a PSD, odată cu afirmaţia că principalul obiectiv al USL este preşedinţia CJT. Cât priveşte Timişoara, acolo îşi doreşte un status-quo, cu un primar Ciuhandu tot mai depăşit, dar cu un viceprimar (aţi ghicit, Sorin Grindeanu!) tot mai activ. În toate domeniile de activitate ale primăriei, atât oficiale, cât şi neoficiale. Iar prin această campanie de imagine, încearcă pe de o parte, să câştige teren în faţa contracandidatului din USL, Nicolae Robu, iar pe de altă parte să arate că în primărie, în actuala formulă, chiar se face treabă. O treabă care nu prea se vede. Poate şi din cauza prafului tot mai des din oraş…