S-a crezut trimisul extraordinar și plenipotențiar al lui Dumnezeu în România. Discuta zilnic cu Dumnezeu – cel puțin așa afirma – înțelegându-se în varii probleme, chiar și schemele de joc ale Stelei. Se credea deasupra tuturor lucrurilor, un „războinic al luminii” fugit însă de la școală, dar și de cei șapte ani de acasă. Inunda spațiul public cu mojiciile sale. Urla, înjura, zbiera, scuipa, micționa și se flatula pe toată lumea. Își făcea un titlu din a-și etala mereu gravele carențe de educație. A fost, în primul rând, un produs media, mai ales al televiziunii. Într-o Românie debusolată, cu o scară a valorilor puternic răsturnată, Gigi Becali a fost un star. Un star al prostului gust, al nesimțirii duse la maximum.
După televiziuni, i-au căzut la picioare și politicieni, istorici (Alex Stoenescu), politologi (Dan Pavel). Unii ar spune că ar fi o formă de fascinație în fața mârlăniei, la mijloc erau însă banii. De ce, dacă nu pentru bani, s-a înhăitat și Crin Antonescu cu el, spre marea nedumerire a venerabililor și veritabililor liberali, precum Neagu Djuvara? Dacă nu pentru bani, atunci de frică să nu fie scuipat de grobian. Chiar și în PNL Timiș avea cel puțin doi mari admiratori, care se făleau că pot sta în preajma fostului oier, sorbindu-i tâmpeniile din ochi. Nu-i niciun secret că e vorba de Cristian Bușoi și Ionuț Nasleu, abonați la loja de pe stadion a mârlanului. Interesant, ultimul are și o funcție care intră în contact direct cu interesele latifundiare ale lui Becali, fiind vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Am amintit de cei doi liberali timișoreni (bine, unul e mehedințean, iar celălalt are încă sânge de PRM-ist), ca exemple că Becali are fani nu doar în Sudul sau Estul să-i zicem mai rudimentar al României.
Una peste alta, de la televiziuni și politicieni, toți au pus vârtos umărul la ascensiunea mitocăniei și neamului prost, întruchipate magistral în Gigi Becali. A făcut biserici, sar unii în apărarea lui. Foarte bine! Din câte furtișaguri și învârteli a făcut, foarte bine c-a făcut și biserici. Dar și acolo a dat cu megalomania în străchini, pe icoane fiind reprezentat în chip de sfânt.
Dar cel mai important aspect al acestei condamnări mi se pare altul. Și de aici sentința este extrem de lăudabilă. Mai exact, Gigi Becali devenise un model pentru mulți tineri și copii. Un model extrem de dăunător, de toxic. Cel al omului certat cu școala, needucat, ghiolban, dar cu bani, foarte mulți bani. Bani făcuți ușor, prin tot felul de șmecherii, tunuri date statului și alte învârteli. Un fel de Robin Hood bădăran până la prăsele, dar cu mult succes la un segment de populație, ceva mai retard. Iar faptul că, la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, vine și ziua scadenței ar trebui să însemne un semnal de alarmă și pentru cei care și-au făcut un model din mitocan. De aici, sentința mi se pare extrem de salutară. Da, e adevărat, după ce Becali care va fi uitat, va urma un alt model de prost gust pentru tineri. Dar să fim optimiști și să sperăm că nu fi la fel de dăunător.
Comentarii prin facebook