Recunosc că mi-aș dori ca Timișoara să aibă la un moment dat un bazin de înot olimpic și-un aqualand de toată frumusețea. Cum să nu, aș vrea ca Timișoara să fie capitală culturală europeană, ba chiar capitală europeană precum Bruxelles ori Strasbourg, să aibă mall-uri culturale, săli polivalente, stadioane moderne unde să concerteze U2 ori Norah Jones, gară decentă, aeroport și infrastructură rutieră la nivel european, clădirile de patrimoniu renovate în culori plăcute, școli echipate, renovate, cu autorizații sanitare la zi, canalizare funcțională în tot orașul. Vreau ca trenurile să nu mai traverseze Timișoara, iar în locul căilor ferate să apară un larg bulevard, să avem ieșire la Dunăre prin canale navigabile, rețea spitalicească normală, în condiții umane de igienă și cu medici pricepuți. Aș vrea pentru Timișoara tot ce e mai frumos și mai bun, de viitor. Aș vrea ca Timișoara să aibă cândva un metrou. E adevărat, aș vrea ca Timișoara să se dezvolte după o strategie îndrăzneață, făcută de cineva care nu se mulțumește cu puțin.
Nu e niciun defect ca edil să îți dorești prea mult și nu-i pot reproșa primarului Nicolae Robu o astfel de treabă. Ino Ardelean spunea într-un material alăturat că e impardonabilă reacția șefului guvernului, Victor Ponta, față de primarul Timișoarei și, implicit, față de cei care trăiesc în acest oraș. Din punctul de vedere al gestionării imaginii, un politician nu-și poate permite să vorbească public ce și-ar permite orice cetățean la cafeaua de dimineață. Timișorenii, alegători sau nu ai lui Nicolae Robu, nu meritau să încaseze din ricoșeu miștoul cu „primarul buclucaș” venit dinspre Ponta. Numai că primarul Robu n-a învățat nimic din episodul aroganței pesedistului și are o atitudine la fel de nedreaptă cu unii timișoreni, critici la adresa primarului în problematica metroului. E o chestiune de eleganță. În cadrul unui limbaj decent, un politician ca Nicolae Robu ar trebui să știe să-și primească criticile, fără să-și considere alegătorii „limitați” în vreun fel.
„Într-o mulţime de alte oraşe, ducerea în subteran a unor linii de cale ferată folosite ba pentru tramvaie, ba pentru trenuri în regim S-Bahn nu e ceva ieşit din comun. La noi atâta de limitaţi sunt unii că li se pare că o astfel de idee este ceva fantasmagoric”, a afirmat Robu. Chiar dacă, tehnic vorbind, primarul n-ar greși spunând că unii timișoreni sunt limitați, o astfel de remarcă nu prea e în regulă în cazul unui om cu o înaltă educație universitară. În mod natural, nu toți timișorenii sunt ingineri, precum dl Robu, astfel că lipsa unei educații tehnice s-ar putea să fie, totuși, o limitare în analiza proiectelor municipale. Acești timișoreni sunt, categoric, „limitați” când își propus să vorbească de tehnologiile de excavare a galeriilor de metrou și alte detalii contructive, dar e dreptul lor să vorbească despre așa ceva și datoria primarului să asculte cu răbdare. Cu siguranță că în orașul administrat de Nicole Robu trăiesc și timișoreni „limitați” în sensul suferind, oameni cu un anume retard, astfel că nu-mi pot da seama la care dintre ei s-a referit primarul liberal în declarația sa.
Oricum privim lucrurile alături de edilul Robu, timișorenii nu pot fi împărțiți în unii logici, raționali, deștepți și „unii limitați”, doar judecându-i prin prisma poziționării față de acest proiect, metroul. La urma urmelor, și un om limitat, chiar cu un anume retard, poate exprima opinii despre oportunitatea unei investiții care se face și din banul lui. Cu atât mai mult cu cât finanțarea unui studiu de prefezabilitate pentru o astfel de lucrare pare o irosire flagrantă de fonduri, atâta vreme cât speranțele pentru finanțarea proiectului sunt iluzorii în următoarele două-trei decenii. Dacă mă gândesc bine, și eu aș putea spune că primarul Robu a fost naiv, comic, poate chiar limitat din punct de vedere al analizei politice, atunci, când deborda de optimism în timpul mariajului cu PSD. Dar nu spun, că mă trezesc că cineva îmi dă dreptate. Poate chiar primarul.
Comentarii prin facebook