Dacă o afacere are o bună șansă să iasă prost, atunci dă-o pe mâna autorităților publice să-ncununeze neputința. E o perfecțiune a dezastrului când o activitate este plămădită din statul legiuitor și statul manager, fie că amputarea vine din pasiuni infracționale, fie că e vorba de incompetență, lene, dezinteres și alte calități pentru care sindicatele funcționarilor publici cer salarii tot mai mari. De frică să nu iasă mai prost decât ar putea realiza ele vreodată cu mânuțele lor, autoritățile locale au refuzat, cu ceva ani în urmă, orice gând de a deveni acționari majoritari la clubul Poli din vremea lui Iancu. Am înțeles atunci că nu vor să devină proprietari pe datoriile știute și neștiute ale „Elefantului”, așa că s-a ajuns la formula cu datul de bani cadou, fără nicio responsabilitate, așa cum place lucrătorului la stat. Stați așa, nici măcar asta n-au făcut-o ca lumea.
Curtea de Conturi a atacat premierea făcută de primărie si consiliul județean, astfel că, în această din urmă instituție, deranjul a ajuns unul destul de mare, cu trimiterea în judecată a lui Constantin Ostaficiuc (președinte) și Petrișor Nădăștean (secretar). Bine, aici gurile rele și foarte rele vorbeau de combinații cu Gheorghe Chivorchian și trasee bănuite ori nebănuite ale banilor. Rămâne să ne zică instanța cum au stat lucrurile. Dar probleme au fost și la primărie, semn că și cu bune intenții tot prost a fost făcută treaba. A urmat decesul acelei Poli și una nouă, cea mai Poli dintre toate Poli, a apărut sub patronajul impecabil al autorităților locale și a Universității Politehnica Timișoara. 100%. Pură și neprihănită. Dar tot n-a fost bine.
Legile își dădeau una alteia la gioale, mai ceva ca-n meciurile jucate de Cânu, astfel că CJT și PMT erau cât pe ce să încalce legea finanțând prin cotizații partea lor la asociațiile din care făceau parte susținând fotbalul, baschetul, rugbyul, handbalul, curlingul și cine mai știe ce sporturi. Nu era bine că respectivele cluburi funcționează pe legea sportului și nu pe cea a ONG-urilor. Sau invers, habar n-am. Dar numai la noi era problema asta, de zici că în Curtea de Conturi Timiș lucrau mai mulți Bogdan Herzog multiplicați și vreo doi Flavius Boncea, de la monarhiști. Nu la Voluntari, nu la Iași, nu la Chiajna, nu la Craiova… Probleme grave au apărut numai în combinații precum cea de la Ploiești și Tg. Mureș, dar acolo nu era doar pe speța speriaților de la Timișoara, ci cu pe tot felul de „muște” care au pus botul la borcanul cu miere.
În mărinimia lui, Victor Ponta a lămurit enigma legislativă și a făcut posibilă finanțarea sportului prin primării. Când să răsufle ușurați și administratorii noștri locali, ce să vezi? Cutea de Conturi găsește nereguli în finanțarea sportului la CJT, între anii 2010 și 2014, dar nu pe legile îmbârligate, ci pur și simplu pentru că onor contabilii județului nu au verificat felul în care cluburile au cheltuit bani. Nu va fi bine niciodată, e clar. Pe de o parte că patronatul public este prăpăstios, măcinat de intrigi și de polițe musai de plătit, astfel că pisica arătată de Curtea de Conturi vine ca o mănușă caldă pe mâna ălora de nu mai vor să dea bani în fotbalul altora, de la alt partid.
E adevărat, o fi clubul al nostru și nu-l mai fură nimeni să-l ducă la Drăgășani, nu-l mai bagă nimeni în faliment, dar tot a-nboulea e făcută să meargă treaba, oricum ar arăta organizarea din punct de vedere legal. Într-un singur domeniu treaba merge strună când e vorba de donații ale CJT. Sunt curios dacă inspectorii CC vor face vreodată pe Toma Necredinciosul când vine vorba de finanțarea bisericilor „arondate” Consiliului Județean Timiș.
Comentarii prin facebook