Fotbalul românesc a intrat în ultimii ani într-un declin fără precedent. Proasta gestionare a dus la dispariţia mai multor cluburi de tradiţie din România. Cu o lege a sponsorizării neclară, cu interdicţia infuziei de bani publici în cluburi şi cu o sumedenie de foşti patroni de echipe de fotbal în puşcărie, frâiele mai multor cluburi de tradiţie au fost luate de suporteri, care sunt noii patroni.
Forma fără fond este un brand românesc şi când vine vorba despre fotbalul mioritic, după ce în ultimii ani au fost ridicate stadioane noi în Cluj-Napoca şi Ploieşti, dar echipele Universitatea şi Petrolul au pierdut contactul cu fotbalul profesionist. Primul pas a fost făcut de suporterii Politehnicii Timişoara, care au preferat să plece de jos, din campionatul judeţean (Liga a V-a), în urmă cu mai bine de patru ani. Ceea ce pentru mulţi părea mai de grabă o glumă s-a transformat într-o performanţă aproape incredibilă, Politehnica Timişoara reuşind să ajungă până la nivelul eşalonului secund, în doar patru ani, fără să ardă nicio etapă, fiecare promovare petrecându-se pe terenul de joc.
Modelul suporterilor Politehnicii Timişoara a fost preluat, în ultima vreme, şi de alşi suporteri ai unor echipe de tradiţie din România. Petrolul Ploieşti a înviat anul acesta în Liga a IV-a. Pe stadionul formaţiei prahovene se adună la fiecare joc de pe teren propriu peste 4.000 de suporteri, care fac spectacole incredibile în tribune, mult peste ceea ce se vede la ora actuală chiar şi în primul eşalon. Din acelaşi eşalon au pornit şi cei de la Universitatea Cluj. Cea mai iubită echipă din Transilvania beneficiază şi de ajutorul primăriei din Cluj. În lotul Universităţii se regăsesc jucători care ar putea evolua fără nicio problemă în prima ligă. Gabriel Giurgiu, Dorin Goga, Alex Păcurar sau Octavian Abrudan, toţi crescuţi de „U” Cluj, au ales însă cel de-al patrulea eşalon, după ce au fost convinşi să se alăture proiectului de Ioan Ovidiu Sabău.
Acestea nu sunt singurele exemple de echipe care au preferat să plece de la cel mai jos nivel al fotbalului. Rapid Bucureşti este un alt exemplu, dar situaţia clubului feroviar este mai puţin clară, în prezent existând patru echipe care se bat pentru culorile şi palmaresul fostei campioane. În zona de vest un proiect asemănător se derulează şi la Arad, unde evoluează UTA Bătrâna Doamnă, echipă care a ajuns până la nivelul eşalonului secund şi care este susţinută de suporteri, primărie şi câţiva sponsori. Tot în vest, dar la Oradea, s-a reînfiinţat FC Bihor Oradea, un proiect care nu are, deocamdată, succesul aşteptat la suporteri. (Foto: monitorulcj.ro si libertatea.ro)
Comentarii prin facebook