A fost Acoperișul Lumii, urmează… Băile Herculane! Horia Colibășanu s-a întors acasă, după ce a realizat cea mai mare performanță din alpinismul românesc: a atins Everestul, fără oxigen suplimentar și fără șerpași. S-a gândit să renunțe când i-a fost furat cortul și cel mai greu i-a fost să… coboare!
Pe 16 mai, dis-de-dimineață, ora României, stomatologul timișorean Horia Colibășanu a reușit să ajungă pe Everest, fără oxigen suplimentar și fără șerpași. Este o performanță uluitoare, Horia fiind unul dintre puținii alpiniști care au atins Acoperișul Lumii în aceste condiții extreme și este singurul român care a făcut asta. „Acum 7 zile eram pe Everest. 4 zile a durat numai coborârea, deci cred că am ajuns destul de repede acasă. A fost o expediție care s-a derulat aproape ca la carte. Aclimatizarea a fost perfectă, dar a fost și o parte care n-a fost așa bună. Mi s-a furat cortul, mi s-a furat un piolet, a fost destul de greu și destul de periculos, în final”, spune Colibășanu.
Horia are umor și mult sânge rece, deși n-a fost deloc floare la ureche. S-a gândit să renunțe de vreo două ori. „M-am trezit fără cort și a trebuit să improvizez. La 7.700 metri am rămas fără cort. Era simplu să mă întorc, dar nu am vrut. În noaptea ascensiunii, pe la ora 4, cand era foarte frig și nu eram sigur că o să rezist, am vrut să renunț. Marea problemă a celor care urcă fără oxigen este frigul. Am folosit niște încălzitoare chimice, cu sulfat de fier, la mănuși, ca și copiii la schi. Erau -32 grade, temperaturi normale pentru vremea aceasta. Am avut totuși noroc că nu a bătut vântul”, povestește el. A fost cu atât mai greu cu cât a urcat singur, pentru că alpinistul german care ar fi trebuit să-i fie partener a decis să meargă spre vârf cu un șerpaș.
Cum e pe Everest? Frig! Și sus! „Înălțimea este amețitoare… Am stat 20 de minute acolo. Cel mai greu mi-a fost însă la coborâre. Mi se părea că nu înaintez deloc”, a mai spus Horia. Ce urmează acum? Nimic spectaculos. Colibășanu va face recuperare și merge pentru asta la… Băile Herculane. „Vreo lună am nevoie de asta. Acum, când urc vreo patru-cinci trepte, gâfâi”, a conchis cel care are, de acum, în palmares, nu mai puțin de 8 din cei 14 „optmiari” ai lumii. Și nu se va opri aici…
Comentarii prin facebook