Primăria Timișoara trebuie să decidă rapid anul acesta unde va fi construit și cum va arăta Multiplexity, Centrul de Artă, Tehnologie și Experiment asumat în proiectul Capitală Europeană a Culturii. Va fi lansat un concurs de soluții și vor fi luate în considerare două variante: clădire de la 0 sau refuncționalizare.
„O să apară în buget un concurs de soluții pentru obiectivul Centru de Artă, Tehnologie și Experiment, după ce ne hotărâm pe ce variantă să mergem. Nu a fost prevăzut, pentru că era încă în discuții pe soluții, pentru concurs ne consultăm cu Ordinul Arhitecților, să vedem estimativ cu cât trebuie să pornim la drum. Țin neapărat ca acest obiectiv să fie realizat de la firul ierbii, pentru că îmi doresc să fie principala moștenire pentru Timișoara la nivel de infrastructură în urma proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Vreau o clădire nouă, dar avem și variante de back-up”, a declarat, la finele dezbaterii publice pe buget, primarul Nicolae Robu.
Proiectele de infrastructură culturală propuse în dosarul de candidatură Timișoara Capitală Culturală Europeană au o valoare de 55 de milioane de euro. Principalul proiect este „Multiplexity 2021, Centru Artă – Tehnologie – Experimentare”, un spațiu de experimentare prin tehnologie și artă, a cărui construcție va costa 12 milioane de euro, bani de la bugetul local și fonduri europene. Studenții din anii 4 și 5 de la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii au făcut propuneri de soluții pe un sit ipotetic, fosta zonă industrială – moara Prohaska, situată pe malul canalului Bega. Proiectele reprezintă abordări personale legate atât de conceptul de funcționare al centrului „Multiplexity”, cât și de intervenția pe un obiect de patrimoniu care nu se află în cele mai bune condiții. Primarul Robu spune, de asemenea, că există propuneri de refuncționalizare inclusiv în cazul Muzeului Tramvaielor, dar, din punctul lui de vedere, ar trebui să fie vorba despre o clădire care să pornească de la 0.
Pe malurile Begăi, în Iosefin, s-au construit multe mori, dintre care una se mai păstrează şi astăzi – moara Prohaska. Este o clădire mare şi frumoasă pe splaiul N. Titulescu, aproape de Electromotor. A fost construită în 1869, când a luat fiinţă Societatea Morilor cu Aburi din Banat, dar clădirea construită iniţial era mai mică decât cea care există şi în prezent. Din 1880 a devenit o filială a morilor Elisabeta din Budapesta, până în 1909, când a fost cumpărată de celebra familie de industriaşi timişoreni Prohaska, în a cărei proprietate s-a aflat până în 1926. Ei au extins clădirea, au supraetajat-o şi au construit magazii cu două etaje. În prezent, ceea ce a mai ramas din moară este un spațiu vag, neutilizat, abandonat, „în așteptare”, dar cu calități arhitecturale și patrimoniale importante, chiar dacă nu este clasat, adică nu este monument istoric (de investigat dacă se află în zona protejată).
Tema de proiectare, Facultatea de Arhitectură a UPT
„O variantă pentru noua clădire ar fi spațiul din spatele Filarmonicii Banatul, unde actualmente este Grădina de Vară. Acest spațiu este extrem de puțin utilizat cu titlu de grădină de vară. Este o zonă ultracentrală și o locație care va fi indicată pentru concursul de soluții va fi aceasta. În cazul în care construcția de la zero n-o să meargă suficient de rapid încât s-o putem termina pentru 2021, vom realiza acest obiectiv într-o variantă de back-up pornind de la spații existente. 99% așa va fi, vom asigura prevederi bugetare pentru concurs de soluții pentru construirea de la firul ierbii a unei clădiri noi. Rămâne ca variantă de back-up, nu putem renunța la ideea de a amenaja clădiri existente, întrucât nu avem garanția că terminăm până în 2021 o nouă clădire, să o și dăm în funcțiune”, a explicat edilul. Grădina de Vară Capitol a fost preluată, în 2012, de Filarmonica Banatul, de la RADEF. Spațiul de peste 8.000 de metri pătrați, situat în centrul Timișoarei, a fost lăsat în paragină o lungă perioadă de timp. În 2014, ea a fost redeschisă, după ce au fost refăcute aleile și spațiile verzi și s-a făcut curățenie, fiind scoase de acolo nu mai puțin de zece camioane de gunoaie.
Comentarii prin facebook