Neconstitutionalitatea prevederilor privind instrainarea proprietatii comune prin votul majoritatii proprietarilor

Apariția Legii 170/2010, prin care s-a modificat Legea Cadastrului și a publicității imobiliare, și apoi intrarea în vigoare Noului Cod Civil au produs aprigi polemici cu privire la dispozițiile în materia posibilității înstrăinării sau ipotecării spațiilor propriatate comună a imobilelor cu mai multe apartamente, unde cu titlu de noutate actele normative menționate instituiau suficiența ratificării acestor tranzacții prin votul a două treimi din numărul coproprietarilor într-un dezacord vădit cu prevederile constituționale care în considerentul garantării proprietății private tindeau spre necesitatea obținerii acordului tuturor coproprietarilor în astfel de situații.
Problema este cât se poate de actuală în viața cotidiană, întrucât trendul mansardării imobilelor cu mai multe apartamente care, de cele mai multe ori, au la bază contracte încheiate între proprietarii imobilului și investitorul care, în schimbul primirii în patrimoniu a terasei acoperiș pe care urmează să construiască apartamente, se obligă să izoleze edificiul cu polistiren, să-l zugrăvească și să monteze geamuri terompan pe casa scărilor, este unul ascendent. Astfel, apariția acestor pretinse modernizări legislative care, în mod vădit, urgentau procedurile de preluare în patrimoniul investitorilor a teraselor acoperiș după obținerea numărului suficient de voturi în Adunarea generală a Asociației de Proprietari, a nemulțumit în egală măsură persoanele care, din motive obiective, deși s-au opus unui astfel de act de dispoziție fără consimțământul lor, nu au putut înlătura perfectarea tranzacțiilor.
Iată însă că prin Decizia 1514 dată de Curtea Constituțională în 15 noiembrie 2011 și publicată în Monitorul Oficial din 12 ianuarie 2012 au fost declarate neconstituționale normele legale din materie instituționalizate prin Legea 170/2010 prin care fusese modificată Legea cadastrului și a publicității imobiliare astfel încât procedura perfectării unor astfel de tranzacții prin votul majorității a 2/3 din coproprietari pentru înstrăinarea sau ipotecarea unor spații proprietate comună a imobilului devine deocamdată cel puțin discutabilă. Da, discutabilă căci aceleași norme (identice cu cele declarate neconstituționale prin decizia precitată) sunt reluate și în cuprinsul art. 658 din noul Cod Civil. Acestea din urmă deocamdată apar ca fiind în vigoare până la o eventuală promovare a unei excepții de neconstituționalitate care să le vizeze și care să fie ridicată în vreun dosar aflat pe rolul instanțelor din țară, astfel încât procedura să fie respectată și singura instanță competentă în materie, Curtea Constituțională, să le poată analiza și sancționa cum se cuvine.
În lumina acestor precizări, nu putem să nu remarcăm intervenția pozitivă pe care Curtea Constituțională a avut-o, în sensul protejării și garantării proprietății private intuind soarta art. 658 din noul Cod Civil care, probabil, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, va fi declarat de asemenea neconstituțional.