Marius Cârceie este candidatul Uniunii pentru Timiş (PNŢCD+FDGR) la preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş. E membru PNȚCD din 2007, fiind ales pe listele partidului în CJ în 2008. De meserie e jurist, practician în insolvenţă, și este cel mai tânăr candidat pentru funcția de președinte al CJ.
Aţi fost, timp de patru ani, consilier judeţean. Este acesta un avantaj în cursa electorală?
Orice experienţă în administraţie este de folos pentru un candidat. Din păcate, în cei patru ani, am putut constata că lucrurile se întâmplă mult prea lent. La aceasta se adaugă şi faptul că instituţia este victima unei centralizări excesive. Consiliul judeţean ar trebui să aibă cu adevărat rolul de coordonator al consiliilor locale. Ar trebui să le monitorizeze şi chiar să aibă posibilitatea să le tragă la răspundere.
În schimb, pentru că la noi direcţiile sunt încă trasate de la Bucureşti, avem o instituţie în plus. Mă refer la prefectură, care, în opinia mea, nu ar mai trebui să existe. Este o instituţie perimată.
Ca să revin la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o, venind din mediul privat, am fost dezamăgit de activitatea consiliului judeţean din aceşti patru ani. Cred că, din poziţia de preşedinte al CJ Timiş, aş putea să aduc o schimbare de ritm şi de abordare, susţinând totodată şi necesitatea descentralizării.
Care ar fi priorităţile în dezvoltarea judeţului Timiş în următorii patru ani?
Pentru început, ar trebui stabilite punţi de colaborare între toţi aleşii judeţului. De la primari şi consilieri locali, până la consilieri judeţeni şi chiar parlamentari. Cu toţii suntem datori să lucrăm în interesul judeţului Timiş, dincolo de culorile politice. Mulţi nu cred că e posibil aşa ceva în România, însă interesul public ne obligă să ne unim forţele. Pe termen scurt, trebuie rezolvate probleme urgente, care ţin de sănătate, locuri de muncă, siguranţă, infrastructură.
Apoi, este necesară o inventariere a punctelor tari, a oportunităţilor, a resurselor şi a tradiţiilor locale, ca bază de plecare pentru dezvoltarea fiecărei zone din judeţul Timiş. Accentul pe specificul local şi exploatarea resurselor proprii sunt soluţii pentru revitalizarea comunităţilor locale. Nu se poate elabora o strategie de dezvoltare pe termen lung, cu direcţii trasate de la centru, cu ignorarea realităţii din teritoriu. Nu e normal să se facă planuri pentru vieţile oamenilor şi ei să nu fie întrebaţi ce vor, de ce au mai mare nevoie. Aşa ajung adevărate comori să zacă în paragină pentru că unii politicieni, din patale uşilor închise, au alte planuri.
Dau doar două exemple de localităţi aflate în situaţii grave tocmai pentru că au fost ignorate oportunităţile locale: Beba Veche, localitate din care tinerii fug pur şi simplu, deşi apele termale sunt deja aduse la suprafaţă, şi Banloc, cu un castel lăsat în paragină, odată cu întregul potenţial turistic din jurul lui.
Dincolo de proiecte şi promisiuni, care sunt atuurile dumneavostră în lupta pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş? De ce v-ar vota timişenii?
La 34 de ani sunt cel mai tânăr candidat la preşedinţia CJ Timiş. Aşa cum am putut constata în ultimii patru ani, şi cum sunt convins că au constatat şi mulţi cetăţeni, în administraţie este nevoie de un suflu nou, de oameni determinaţi să ducă sectorul public mai aproape de standardele şi ritmul de lucru din sectorul privat. Chiar dacă sunt tânăr, pot spune că sunt o persoană realizată din punct de vedere profesional.
Nu încerc să ajung în funcţii publice fără să fi demonstrat deja că sunt capabil de performanţă. Nu candidez pentru că aş avea ceva de câştigat, ci pentru a ajuta la construirea unui judeţ mai bun, care să ajungă în cel mai scurt timp la nivelul Uniunii Europene. Un atu este şi faptul că sunt susţinut de o uniune care îmbină tradiţia şi valorile moral-creştine ale PNŢCD, cu seriozitatea şi spiritul german al colegilor din FDGR.
În plus, mă bazez pe o echipă de consilieri judeţeni care îmbină tinereţea cu experienţa, alături de care vrem să facem administraţie în folosul timişenilor, nu politică în interes de partid. Este ceea ce ştim să facem, aşa cum PNŢCD (prin Gheorghe Ciuhandu, la Timişoara) şi FDGR (prin Klaus Johannis, la Sibiu) a demonstrat deja.
Comentarii prin facebook