Mult râvnita modernizare instituţionala a României, subiect al atâtor dezbateri publice şi politice, începe să prindă contur odata cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, de la 1 octombrie.
Este greu de surprins în câteva rânduri tot ce aduce nou legea care se vrea regulamentul de funcţionare al noii societăţi româneşti, însă caracterul periodic al rubricii noastre ne va permite să vă familiarizăm încet, încet cu noutăţile din materie. Noul cod şochează de la început prin instituţionalizarea între izvoarele dreptului civil a uzanţelor, alături de lege şi de principiile generale ale dreptului. Astfel, cutuma devine izvor de drept pentru cazurile neprevăzute de lege sau când legea face trimitere expresă la ea, însă numai dacă este în concordanţă cu ordinea publică şi bunele moravuri.
Aplicarea în timp a noii legi civile este reglementată la art 6, unde, pe lângă menţinerea caracterului neretroactiv al legii civile, se dispune în mod expres faptul că actele şi faptele încheiate, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii, săvârşirii sau producerii lor.
Cu alte cuvinte, după intrarea în vigoare a noului cod, pentru raporturile juridice încheiate anterior datei de 1 octombrie 2011 vor fi aplicabile vechile dispoziţii, astfel încât va exista o perioadă de tranziţie în care se va lucra în paralel cu ambele legi civile.
În considerentul celor expuse anterior, noul cod îşi delimitează aplicabilitatea, stipulând faptul că prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în continuare supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.
Apoi se specifică în mod expres că noua lege se va aplica doar raporturilor juridice începute după intrarea în vigoare a acesteia, precum şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.
După această scurta prezentare a modului de aplicare în timp a noii legi civile şi a noutăţilor privind izvoarele acesteia, urmează ca săptămânile viitoare să vă prezentăm şi alte norme de interes conţinute de noul cod civil.
Comentarii prin facebook