La reluarea dezbaterilor privind cadrul financiar multianual 2014-2020, prevăzute pentru zilele de 7-8 februarie cu ocazia reuniunii Consiliului Europei, după eșecul adoptării lui în noiembrie 2012, se pleacă de la ultima propunere a președintelui, Herman Van Rompuy: 973 de miliarde de euro pentru întreaga perioadă, respectiv 1,01% din produsul intern brut european, ceea ce reprezintă o reducere de 77,4 miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene.
Comitetul Regiunilor și-a prezentat poziția față de acest buget, susținând necesitatea asigurării unui minimum de 1,14% din VNB-ul UE, cu argumentația că bugetul UE este un buget de investiţii de care beneficiază toţi cetăţenii europeni. Aproape 95% din mijloacele financiare sunt cheltuite din nou în statele membre ale Uniunii, iar prin reducerea bugetului, întreaga Uniune ar fi lipsită de instrumente necesare stimulării economice, necesare pentru relansarea economiei europene şi crearea de locuri de muncă în vederea combaterii șomajului.
Deși Comitetul Regiunilor a propus ca, la nivel european, să se adopte o nouă legislaţie privind procedura de co-decizie, cu implicarea Parlamentului European şi a Comitetului Regiunilor, aceste solicitări sale nu au fost luate în considerare, iar condiționalitatea macroeconomică la nivel de stat membru poate avea repercursiuni asupra oraşelor şi regiunilor ce vor pierde accesul la fondurile structurale şi de coeziune dacă guvernul lor naţional nu respectă cadrul macroeconomic adoptat, cu implicații directe asupra cetăţenilor, deoarece multe servicii sociale de la nivel local sau investiţii locale sau regionale co-finanţate din fonduri europene, astfel având de suferit autorităţile locale, cetăţenii şi asociaţiile, care nu au nicio influenţă asupra evoluţiilor macroeconomice statale.
Deși această reuniune a Consiliului Europei a început sub auspicii nefavorabile, mai mulți lideri europeni fiind implicați în campanie electorale, scandaluri politice sau pur și simplu poziții absolut contrare cu ceilalți lideri, ca să nu mai vorbim de posibilitatea organizării unui referendum în 2015, în UK, privind menținerea Marii Britanii în cadrul UE, ori scepticismul unor lideri („Condițiile nu sunt, deocamdată, întrunite” – Francois Hollande, „Nu putem fi siguri că discuțiile vor avea o concluzie” – Angela Merkel, „În noiembrie, cifrele prezentate erau cu adevărat foarte ridicate. Ele trebuie să coboare. Și dacă nu se va întâmpla așa, nu va exista niciun acord” – David Cameron,) după prima zi (ce a durat până viner,, la ora 9 dimineața) de negocieri, întâlniri bilaterale ori conversații private, acordul părea că se apropie, Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunțat că „lucrează la un acord”, de compromis, pe care îl va prezenta la reluarea dezbaterilor anunțate pentru după-amiază.
Sesiunea a doua a fost mult mai scurtă decât prima și s-a încheiat cu un acord acceptat până la urmă de toate statele. O reducere de doar 13 miliarde, spre nemulțumirea marilor contributori care doreau o scădere cu cel puțin 30, dar spre satisfacția țărilor care au mare nevoie de fonduri suplimentare pentru investiții și subvenționare de servicii cărora nu li se va tăia prea mult din fondurile pe care se bazau.
România s-a ales cu 40 de miliarde (în creștere față de cei 33 de miliarde din exercițiul anterior), creștere așteptată de altfel) dar în minus față de așteptările liderilor români (minimum 43 miliarde).
„Am realizat acordul. Consiliul European a convenit asupra bugetului financiar multianual pentru restul acestui deceniu. A meritat aşteptarea” – Van Rompuy.
Comentarii prin facebook