Scandalul dintre rockerul Robu și moșu’ Stoia merită măcar trei învățăminte. Știu, subiectul tinde deja să plictesească, dar să ignori un astfel de eveniment e ca și cum ai sări peste revelion ca să bei ca porcul de ziua lui Eminescu. Ca în teoria oului sau găinii, se pune întrebarea cine a greșit primul. De capul lui, ca și când n-ar face parte dintr-o alianță, Nicolae Robu a dat primul cu parul, solicitând PSD schimbarea viceprimarului Stoia. Amator să fii în politică și tot ți-ai da seama că așa ceva nu ți se poate da, fie și numai din orgoliu politic. Dacă nu gafă, atunci ce să fi fost? Strategie? Lui Nicolae Robu nu știu cine (nu-i) face strategiile, dar eu așa aș fi procedat dacă simțeam că Înalta Curte de Casație și Justiție m-ar declara într-o zi, două, incompatibil, iar zarurile politice se aranjează în așa fel încât să fiu suspendat din funcția de primar. Ar fi fost o plecare eroică. Pe un cal alb de toată frumusețea.
1. Țigănia. Nu o dată am mai zis că, dintr-o ceartă fulger a unor politicieni, cei mai câștigați sunt alegătorii. Așa putem afla dedesubturi din sfera administrativ-politică, ce murdării a mai făcut unul sau altul, treburi care în momente de armonie, cu eșarfele pe față, nu se întâmplă. Dincolo de acest aspect rămâne însă conduita între parteneri. Nicolae Robu a ridicat primul sabia. Reacția moșului a fost una de toată jena. Două țațe din Teleorman dacă s-ar fi luat la harță nu ieșea ceva mai scârbos, ceva ca-ntr-un divorț, când trebuie să afle toată scara blocului cât de galbeni îi sunt chiloții ăluilalt. Cine s-ar mai încrede în astfel de oameni politici? Trist este altceva. Cât de ușor împart oamenii politici declarațiile de încredere. De la „Am încredere în Ardelean”, „Am încredere în Grindeanu” și până la „Am încredere în Stoia” n-ar fi fost decât un mic pas pentru primarul Robu. Noroc că moșu’ n-a candidat la parlament.
2. Să nu te încrezi în PSD. Nu cred ca scandalul de acum să nu aibă legătură cu eventuala suspendare a lui Nicolae Robu din funcția de primar, așteptată pentru 12 noiembrie, amânată pentru 25 ale lunii. Într-o țară de oameni paroliști, subiectul n-ar trebui să aprindă atâția oameni, de vreme ce există niște înțelegeri clare de dinainte de logodna politică. La nivel central, liberalii au primit candidatura la președinție, iar PSD, funcția de premier. Ce se întâmplă de ceva vreme la București n-are nicio legătură cu respectarea unui cuvânt în politică. PSD nu știe cum să iasă din acest angajament pentru a pune mâna și pe Cotroceni, pretextul fiind un mizilic pentru niște oameni de-o asemenea teapă. La Timișoara, chiar în caz că Nicolae Robu ar fi pus pe fugă de justiție și ANI, algoritmul ar fi unul simplu. Pleacă un liberal, vine tot un liberal ca interimar. Viceprimarul Diaconu ar putea asigura interimatul până la organizarea de alegeri. Dar nu, tot rahatul ăsta amestecat vine și din faptul că pe pesediști îi mănâncă-n cur să nu-și respecte angajamentele, nici la centru, nici la Timișoara, ceea ce lasă senzația că acest partid nici măcar la statutul de mafie nu poate aspira, căci acolo măcar există onoare.
3. Analiza lui Funeriu a fost una dintre surprizele apărute pe marginea acestui scandal. Poate că fostul ministru PDL al Educației nu a rupt gura târgului ca politician, dar ca analist merită toți banii. Omul a văzut în prezentul politic un blat între PSD și parte din PNL Timiș, tactică social-democrată brevetată în Timiș și în relația cu alți adversari sau prieteni politici. Un alt exemplu, de azi și de ieri, este PDL-ul condus de Constantin Ostaficiuc. Calitatea politicienilor, în opinia lui Funeriu: „Timișoara este zero la nivelul politicienilor”. Să-l contrazică cineva. Poate un coleg de partid. Alin Popoviciu? Este?
P.S. Nu mai am niciun dubiu. Pentru mine e clar că primarul Robu nu e consiliat de nimeni. Ori dacă e consiliat, atunci e consiliat în avantajul adversarului. Căci dacă primarul liberal ar fi avut un sfătuitor la partid sau la primărie, păi, frate, îl legai fedeleș și-l blocai în lift până se termina emisiunea. Nu se poate să te duci suicidal la o emisiune a Antenei 3, în calitate de sac de box al Danei Grecu, al lui Dragoș Boța și Traian Stoia. Subiectul discuției: mafia țigănească, glazura care maschează niște blaturi bine însiropate din patiseria politicii timișorene.
Comentarii prin facebook