Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din anul bisericesc. Sărbătoarea Floriilor, care celebrează sosirea lui Iisus Hristos în Ierusalim, marchează începutul Săptămânii Patimilor, care culminează cu noaptea de Înviere şi cu marea sărbătoare de Paşte.
Creștinii ortodocși celebrează duminică Floriile, ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de oameni cu ramuri de finic. Iisus știa însă că aceia care îl primeau cu urale în scurt timp se vor lepăda zgomotos de El. În această zi, credincioșii care merg la biserică primesc ramuri de salcie binecuvântate, care simbolizează renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii. Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Intrarea în Ierusalim a Domnului a fost profeţită cu aproximativ 500 de ani înainte, de către Profetul Zaharia, în Vechiul Testament. Acolo Hristos este numit „Împăratul Ierusalimului“ care vine „drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin“.
De Florii, oameniii merg la biserică cu crenguţe de salcie care sunt slujite de preoţi, apoi sunt aşezate la uşi sau la icoane. Pentru a avea spor, viaţă liniştită şi sănătate, ramurile sfinţite se păstrează peste an în casele credincioşilor, fiind folosite la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii mai înfig aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, le pună în hrana animalelor sau le aşază pe morminte. De Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiau să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. La miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit. În popor se spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească. Duminica Floriilor este şi prilej de a-i sărbători pe cei care poartă nume de flori. Aproximativ 1,5 milioane de români, din care ceva mai mult de jumătate femei, îşi serbează onomastica de Florii. Numele cel mai des întâlnit este Florin, la bărbaţi, respectiv Viorica, la femei.
Comentarii prin facebook