Cum a devenit Timisoara „campus monastiresc”, ca si in parcuri se vorbeste in soapta

Nu e un secret, primarul Nicolae Robu e un fan declarat al cluburilor de noapte. Nici măcar nu a ascuns acest lucru, iar uneori poate fi văzut prin astfel de stabilimente. Când multă lume din zona Stadionului se plângea, în general vara, că nu se poate dormi noaptea din cauza gălăgiei infernale, Robu replica oarecum arogant: „Timișoara nu e campus monastiresc”. E adevărat și asta, dar la fel de adevărat este și faptul că mai sunt și oameni care merg la lucru și au nevoie de odihnă. Nu mai discut aici de harababura totală din domeniul cluburilor, majoritatea dintre ele fiind focare de prostituție, consum de droguri și mai ales evaziune fiscală. Oricine avea un mic spațiu și o sumă de bani nu foarte mare își putea deschide liniștit un club de noapte fără să-l deranjeze cineva nici măcar cu o floare.

A venit însă tragedia Colectiv. Care, să recunoaștem, se putea întâmpla în orice club din Timișoara. Mai ales în cele situate în subsolurile clădirilor din centru, care aduc a adevărate curse de șobolani în cazul unui incendiu. Cluburi care au primit aviz de funcționare (și) de la primărie. Drept dovadă că era debandadă totală în acest domeniu, imediat după fatidica zi de 30 octombrie, mai multe s-au închis singure, fără să mai aștepte controale. Și nu se schimbase nicio lege. Printre acestea, și unul care făcea zgomot în Zona Stadionului. Altele au fost închise de cei de la ISU, care, la fel ca angajații primăriei, n-au avut nicio problemă până atunci. În fine, cele care au mai rămas pe baricade, în cea mai mare parte a lor, au fost amendate sever de cei de la ISU, ITM sau cine s-a mai nimerit. Încet-încet, Timișoara s-a transformat, sub acest aspect, în neagreatul de Robu „campus monastiresc”.

Simțind că i-a trecut glonțul pe la ureche, fiindcă dacă – Doamne ferește! – se întâmpla o tragedie similară Colectiv la Timișoara, avea acum soarta lui Piedone, Robu a trecut în cealaltă extremă. Așa cum se întâmplă la români de obicei. Astfel, că acum primăria cere autorizații ISU și la șaormerii, ceea ce poate că nu e rău. Dar de la brambureala în care au funcționat cluburile sub acordul tacit al primăriei și ISU, acum să se ajungă la covrigării parcă e prea mult.

Fără legătură cu cluburile, dar având conexiuni cu exagerările din ultima vreme, a venit și regulamentul de funcționare a parcurilor. Unul mai mult decât bizar. Astfel, e interzis de acum înainte să ajuți copiii mici să se dea în leagăn, leagăn care nu are voie să facă un unghi mai mare de 80 de grade față de verticală. Acum nu știu cine va veni cu raportorul să măsoare unghiurile. În parc nu ai voie să mănânci, iar copiii având haine cu fermoar au interdicție. Și, bomboană pe colivă, straniul regulament le interzice copiilor să țipe sau să vorbească tare în parc. Adică de la no man’s land-ul care era pe alocuri Timișoara, acum chiar că avem „campus monastiresc”.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

1 comentariu pentru acest articol

vest a spus: (decembrie 1st, 2015 at 10:01 )

Lae Robu are obligatia sa asigure linistea si ordinea publica in oras, nu sa faca pe judecatorul intre clientii cluburilor si cetatenii deranjati. Ceaa ce face el se numeste abuz in serviciu si se pedepseste penal.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

isho timisoara

Cele mai citite articole


Aconnect - Digitalizam Romania

Administratie vezi arhiva Administratie

gauss-topografie-timisoara_728x90px

Politica vezi arhiva Politica

Iulius Town
Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

dermaskin-orizontal

Social vezi arhiva Social

GAL Freidorf alocă peste patru milioane pentru dezvoltarea de afaceri și abilități antreprenoriale

Peste patru milioane de lei vor fi utilizați de Grupul de Acțiune Locală Freidorf în cadrul proiectului Antreprenoriat pentru comunitatea marginalizată Freidorf. Parte a Strategiei de Dezvoltare Locală, acesta este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Contractul a fost semnat pe 31 martie și este în valoare de 4.308.554,90 lei. Printre activitățile proiectului se...
Citeşte tot articolul Citeste articolul GAL Freidorf alocă peste patru milioane pentru dezvoltarea de afaceri și abilități antreprenoriale
Muzeul National al Banatului

Economic vezi arhiva Economic

Fabrica de componente electronice a Continental Timișoara a ajuns la 15 milioane de produse finite anual

Creșterea gamei de produse realizate la fabrica de componente electronice a Continental a urcat producția la aproximativ 15 milioane de produse finite anual. Instrumente de bord digital, unități de afișare, sisteme de control al amortizării și unități de control a ansamblului de siguranță pasivă, acum într-o formă mai avansată Apariția generațiilor tot mai inovatoare de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Fabrica de componente electronice a Continental Timișoara a ajuns la 15 milioane de produse finite anual

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Timișoara are de joi și buget pe acest an și acum administrația se poate apuca de treabă. Consilierii locali au votat în cadrul ședinței de plen propunerea lansată, cu mici amendamente, iar valoarea acestuia va fi de 1,4 miliarde de lei. Mutați la scaune confortabile, din piele, la Sala de Conferințe a Universității Politehnica pentru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Bugetul Timișoarei pe 2021 a fost aprobat, în armonie și înțelegere între consilierii tuturor partidelor
Într-o clasă politică prea mică în comparaţie cu ea, senatoarea Diana Şoşoacă a descoperit totuşi o mare „patrioată”. Este vorba de eurodeputata din Timişoara, Maria Grapini. Şoşoacă a avut această revelaţie în faţa… Spitalului de Psihiatrie din Jebel. De altfel, cele două „patrioate” sunt şi eroinele agenţiei de ştiri a Kremlinului, Sputnik. Senatoarea Diana Şoşoacă...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Diana Şoşoacă s-a dus la Spitalul de Psihiatrie din Jebel ca s-o laude pe Maria Grapini
Întâlnirea anunțată miercuri de Alin Nica, pe tema proiectului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii a avut loc, în mediul digital, iar primarul Dominic Fritz anunță că a prezentat reprezentanților Comisiei Europene măsurile municipalității puse deja în funcțiune în sprijinul acestui important proiect. Printre deciziile așteptate în curând se numără reforma Asociației TM 2023, precedată...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Din cauza problemelor existente, Primăria Timișoara vrea să schimbe radical activitatea asociației TM 2023
Primăvara sosește cu parteneriate și cu daruri frumoase pentru Asociația Moving On Breast Cancer, ale cărei eforturi sunt îndreptate informării femeilor cu privire la riscurile și incidența cancerului la sân. Luna aprilie este cea în care Cupio, cunoscuta companie românească de cosmetice profesionale, a decis să doneze 5% din prețul vânzărilor produselor de machiaj către...
Citeşte tot articolul Citeste articolul O companie de cosmetice sprijină femeile cu cancer la sân
De două zile, Spitalul Clinic Militar „Dr. Victor Popescu” din Timișoara a operaționalizat o echipă mobilă de vaccinare formată din dr. Condor Alina, asistent medical Berariu Ana, registrator plt. Neacșu Robert și un paramedic asigurat de ISU zonal. Echipa medicală va acționa pentru imunizarea populației din zonele și localitățile cu acces redus la vaccinarea împotriva...
Citeşte tot articolul Citeste articolul O echipă mobilă de la Spitalul Militar vaccinează anti-covid persoane din patru județe
Consiliul Județean Timiș dorește să afle de la cetățeni și firme direcția în care cred aceștia că ar trebui să se îndrepte județul. Așadar, CJ Timiș consultă comunitatea locală și mediul de afaceri în demersul său de a îmbunătăți calitatea vieții și atractivitatea județului, elaborând „Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Timiș 2021-2027”,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ce direcție ar trebui să urmeze Timișul în perioada viitoare? Exprimați-vă părerea despre Strategia de dezvoltare economică și socială a județului
Top