Statuile amplasate în centrul istoric, la finalul lucrărilor de reabilitare a zonei Cetate, au stârnit discuții furtunoase și multe ironii pe rețelele de socializare. Deși faptul e consumat, la Muzeul de Artă a fost organizată, miercuri seară, o dezbatere pe această temă, din care n-am putut afla, de exemplu, când va fi gata „Totemul” din fața Palatului Baroc.
Șase statui pentru care Primăria Timișoara a plătit exact 523.010, 55 lei au fost amplasate în zona Cetate. Acestea au fost alese de colectivul de proiectanți care s-a ocupat dea reabilitarea centrului istoric, condus de arhitectul Șerban Sturdza. Cele șase statui sunt „Marea piramidă“ și „Coajă de om”, de Mircea Roman, „Supermam“ și „Eva”, realizate de Virgil Scripcariu, un ansamblu de coloane, care poartă semnătura lui Ion Nicodim, și „De-a telefonul”, a artistului timișorean Bogdan Raţă. Cea de-a șaptea lucrare, „Totem” lui Mircea Roman, încă nu e gata și oricum e văzut mai degrabă ca… un post trafo, decât ca o lucrare de artă. Timișorenii n-au fost prea încântați, astfel că au umplut rețelele de socializare cu postări ironice. Însă indiferent de cât de mult le displac oamenilor, un lucru e cert: statuile nu vor dispărea prea curând.
În aceste condiții, pare cel puțin ciudată organizarea abia acum a unei dezbateri pe tema „Integrarea lucrărilor de artă moumentală în spațiul public urban din zona istorică a orașului Timișoara”. Aceasta a avut loc în seara de 9 martie, la Muzeul de Artă, în prezența dr. Ioana Vlasiu, prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu, prof. univ. dr. Cătălin Bălescu (rector UNARTE București), prof. univ. dr. Adrian Guță (UNARTE București), prof. univ. dr. Ileana Pintilie (Universitatea de Vest), dar și a arhitectului Șerban Sturdza și a artiștilor Bogdan Rață, Mircea Roman, și Virgil Scripcariu sau a primarului Nicolae Robu. Edilul a spus, din nou, că „e mândru că și-a asumat aceste lucrări”, deși a „încasat” pentru asta nenumărate critici. Una dintre concluzii – oricum tardivă, în condițiile în care statuile au fost nu doar alese, ci și așezate în Cetate, pe un traseu care nu depășește 15 minute în plimbare – a fost aceea că nu trebuie confundate „deciziile care trebuie să aibă o abordare elitistă cu acelea pentru care nevoie de o consultare populară”.
În martie 2015, timișorenii erau totuși invitați să spună ce fel de statui vor să vadă în Cetate. Pe lista propunerilor s-au regăsit Eugeniu de Savoya, Claudius Florimund Mercy, Pavel Chinezul, Carol Robert de Anjou, cI.L. Caragiale, Vasile Alecsandri, Goethe sau Nikolaus Lenau, dar și Traian Vuia, Francesco Illy sau Phoenix. Oamenii au mai vrut o statuie agățată de un felinar, un căutător de comori, o bicicletă, o statuie a lui Johnny Weissmuller sau… o cadână. Sculptorul Virgil Scripcariu a recunoscut, în timpul discuției de la Muzeul de Artă, că nu se aștepta ca „Supermam” sau „Eva” să nască atât de multe reacții adverse și crede că timișorenii ar trebui să fie mândri că în orașul lor se regăsesc lucrări semnate de Mircea Roman, premiate în multe țări ale lumii.
Revenind la Mircea Roman, „Totemul” așezat în fața Muzeului de Artă e considerat, de simplii timișoreni, absolut hidos și nu are ca rol decât sluțirea Palatului Baroc. De la nivel artistic însă, lucrurile se văd cu totul altfel! S-a adus astfel în discuție „rafinamentul” rezultat între contrastul dintre corten („tabla” din care este realizat soclul lucrării, de fapt un aliaj special, care arată de la bun uzat) și fațada renovată a Muzeului de Artă. Necunoscătorii au putut afla astfel că aspectul ruginit nu este o întâmplare, ci ceva studiat. „Nu trebuie să existe temerea că fațada Muzeului de Artă va fi obturată de aceste lucrări”, a susținut Cătălin Bălescu, rectorul UNARTE București, care s-a declarat încântat de felul în care arată acum centrul istoric al Timișoarei. Mai trebuie spus că „Totemul”, care a costat fix 62.020 lei, nu este încă finalizat. Practic, pe structura din corten – nu din tablă! – mai trebuie „aninat” un personaj. Când se va întâmpla asta nu se știe foarte clar. La fel cum nu e clar care a fost rostul unei astfel de discuții, în condițiile în care statuile sunt deja la locul lor…
Comentarii prin facebook