Un studiu la care au participat aproape 100.000 de persoane a plasat Timişoara pe locul şase la nivel naţional atunci când vine vorba de gradul de securitate al locuitorilor săi. Topul este deschis de Oradea, iar cel mai nesigur oraș din România este… Alexandria lui Liviu Dragnea.
Conform unei cercetări realizate de Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată țara, Oradea este orașul cel mai sigur din România, urmat de Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu și Sfântul Gheorghe. Timișoara se situează pe locul 6, iar Bucureştiul, pe nouă, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, orașele considerate cel mai puțin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călărași și Târgoviște, urmate de Vaslui, Piatra Neamț, Galați și Reșița. Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranță, urmată de Crișana și București și Ilfov. La polul opus, Maramureș și Moldova au obținut cel mai mic punctaj. După colectarea datelor statistice s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraș și siguranța resimțită de cetățeni. Astfel, orașele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 sunt considerate cele mai nesigure. Orașele cu grad ridicat al siguranței au și un Produs Intern Brut ridicat și o rată a șomajului scăzută, de sub 4%.
La nivel național, cele mai sigure cartiere au fost considerate Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviației (București), Gheorgheni (Cluj-Napoca) și Racadău (Brașov). Cele mai nesigure cartiere au fost stabilite: Iţcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeșului (Reșita) și Bora (Slobozia). Timișorenii spun că, în acest moment, cele mai sigure cartiere sunt Soarelui, Lipovei și Girocului. Studiul s-a derulat în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017 și a inclus 42 de orașe din România. El se bazează pe evaluările acordate de români orașelor și cartierelor în care locuiesc. Criteriile de evaluare s-au referit însă și la costul general al vieții, accesul la instituțiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curățenia și zgomotul din mediul urban, spațiile verzi, situația transportului public sau accesul la instituțiile educaționale.
Comentarii prin facebook