Timișoara are, oficial, de luni, patru noi cetățeni de onoare. În plenul festiv al CL, desfășurat în sala Senatului Universității Politehnica au primit aceste distincții Coleta de Sabata, Ștefan Drăgulescu, Tiberiu Ceia și, post mortem, Ioan M. Anton. Ultimul dintre cei patru a stârnit și cele mai mari controverse, din cauza calității sale de membru al CC al PCR.
Primul titlu de cetățean de onoare al Timișoarei decernat luni a fost cel post-mortem pentru Ioan M. Anton, fost rector al Universității Politehnice. Diploma a fost primită de fiul acestuia, Anton Anton, liberal și fost ministru al Educației în Guvernul Tăriceanu. Nominalizarea fostului rector Anton la titlul de cetățean de onoare a stârnit discuții în CL, principalul reproș adus universitarului fiind calitatea sa de membru al CC al PCR. Primarul Nicolae Robu spune însă că astfel de încrâncenări nu-și au locul. „Consider că, la 25 de ani de la Revoluţie, putem să privim mai detaşat ce s-a întâmplat în timpul comunismului. Eu personal cred că nu am motive de inhibiţii, pentru că nu am fost un privilegiat al fostului regim, dimpotrivă, tatăl meu a fost deţinut politic, eu nu am fost membru al Partidului Comunist Român (…) Indiferent de funcţia ocupată în acel sistem de o persoană, este important ce a făcut omul în acea funcţie. Academicianul Ioan Anton a fost o personalitate a Universităţii Politehnica a Timişoarei şi chiar a României, din funcţiile pe care le-a ocupat eu nu ştiu să fi făcut decât lucruri bune. Am considerat că n-ar fi drept să nu-i recunoaştem meritele avute numai pentru faptul că a deţinut funcţii în vechiul sistem. Aşa au fost vremurile acelea, păcătoase, condamnabile, şi, încă o dată, o spune un om care a avut de suferit de pe urma acelui sistem”, a susținut Robu.
Consilierul local Adrian Orza s-a abținut la vot și a explicat de ce nu se i se pare corectă decernarea acestui titlu. „Până la urmă, are valoare de vot împotrivă, dar m-am abţinut pentru că era vorba de o persoană decedată La intrările în oraş scrie că în Timişoara a început Revoluţia. Nu mi se pare normal să facem cetăţean de onoare o persoană care a făcut parte din Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Trebuie să separăm activitatea ştiinţifică şi profesională de o chestiune morală şi de un etalon pe care şi l-a asumat Timişoara ca oraş al Revoluţiei. Cred că a fost o chestiune care nu trebuia aprobată în consiliul local. Printre altele, a şi validat celebrele opere ale Elenei Ceauşescu, era în comisia ştiinţifică”, susține fostul țărănist.
Tot luni, în ședința festivă a CL la care au participat și președintele CJ Timiș, Titu Bojin, și prefectul Eugen Dogariu, și-a primit diploma Coleta de Sabata, fost rector al UPT, reputat inginer și, de ceva vreme, scriitor de beletristică. „Întotdeauna când am fost întrebată de unde sunt, am spus că sunt din Timișoara. Întotdeauna când am fost întrebată ce meserie am, am spus că sunt inginer. Iubesc acest oraș cu fiecare fibră a mea, mă bucur de fiecare dată când merg pe stradă și văd arhitectura lui minunată… A fost o surpriză pentru mine primirea acestui titlu”, a spus Coleta de Sabata. Acum în vârstă de 80 de ani, ea a fost rector al Politehnicii în perioada 1981 – 1989. Un alt cetățean de onoare controversat este Ștefan Drăgulescu, fostul rector al Universității de Medicină și Farmacie, fost ministru al Sănătății și cunoscut „traseist” politic. Acesta le-a mulțumit, în discursul său, lui Adrian Năstase, Ovidiu
Comentarii prin facebook