În fiecare an, pe 7 ianuarie, este sărbătorit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. În jur de două milioane de români au motiv de petrecere în ziua în care încheie șirul sărbătorilor de iarnă.
Sfântul Ioan este numit şi Înâintemergătorul, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut. Sfântul Ioan Botezatorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a pregătit poporul pentru primirea lui Mesia, mesajul transmis fiind „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”. Sfântul Ioan și-a găsit sfârșitul în temnița castelului lui Irod de la Maherus. El îl mustrase pe împărat pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, soția fratelui său. Ca să se răzbune, acesta și-a sfătuit fiica, pe Salomeea, care dansase la un ospăț și plăcuse oaspeților și lui Irod, să ceară de la împărat capul Botezătorului, drept răsplată.
Biserica i-a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului său (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai). În jur de două milioane de români, în majoritate bărbaţi, își au, duminică, onomastica. Cei mai mulţi sărbătoriți se numesc Ioan, Ionuţ, Ionel, Nelu sau Ionică, dar și Ioana, Ionela, Nela și Ionelia.
Comentarii prin facebook