Ce trebuie să ştim despre dermatita atopică? Este cea mai comună afecţiune a pielii, întâlnită în copilărie, sub vârsta de cinci ani, asociată frecvent cu boli alergice precum rinita alergică sau astmul bronşic.
Uneori, boala poate persista până la adultul tânăr, având perioade în care simptomele sunt evidente, supărătoare, afectând calitatea vieţii, dar şi perioade în care simptomele se reduc sau dispar. Dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică, cu predispoziţie familială, caracterizată prin mâncărime a pielii şi infecţii cutanate frecvente, rezultate în urma scărpinatului intens.
Mecanismul de producere al afecţiunii nu este încă bine cunoscut, dar s-a descoperit că unele disfuncţii genetice ale tegumentului sunt implicate în apariţia bolii. Alţi factori care contribuie la apariţia ei sunt alergenii inhalatori (polenuri, praful de casă, păr de animale) şi alimentari (ou, lapte, alune, peşte, soia), iritanţii (hainele de lână, fibre sintetice, săpunuri dure, detergenţi, parfumuri, cosmetice, fum de ţigară), iar factorii emoţionali şi stresul pot exacerba simptomele.
Care sunt simptomele în dermatita atopică? Cel mai important este mâncărimea de la nivelul pielii. De reţinut este faptul că pielea este uscată, cu pete roşii cu sau fără vezicule, foarte pruriginoase în special la nivelul zonelor de flexie: pliuri cutanate ale coatelor, mâinilor, genunchilor, regiunilor inghinale, gâtul, faţa, în spatele urechilor. Scărpinatul este greu de controlat, frecvent inconştient şi, fiind mai intens noaptea, duce la oboseală cronică din cauza lipsei de somn.
Cum ştim dacă avem dermatită atopica? Simptomele descrise anterior alături de un istoric personal sau familial de boli alergice precum rinita alergică sau astmul bronşic, şi testele alergice la alergenii alimentari şi inhalatori, determinarea IgE total şi a eozinofilelor ajută la punerea diagnosticului. 75% din persoanele cu dermatită atopică prezintă asociat şi rinită alergică sau astm bronşic, precum şi un IgE total crescut.
Tratamentul constă în evitarea factorilor care produc leziuni la nivelul pielii. Foarte importantă este menţinerea unei pieli hidratate prin folosirea unor uleiuri şi creme emoliente imediat după baie. Băile sau duşurile nu trebuie să fie făcute cu apă fierbinte şi nici prea lungi (nu mai mult de 10 – 15 minute), iar săpunurile şi gelurile de duş folosite trebuie să fie hipoalergenice, pentru piele sensibilă. Unghiile, în special la copii, se vor menţine scurte, pentru a minimaliza posibilitatea de scărpinare. Medicaţia este reprezentată de un antialergic pentru reducerea mâncărimii pielii, creme pe baza de corticoizi, iar în cazurile severe, care nu răspund la medicaţia uzuală, se administrează medicamente imunosupresoare. În general, o ameliorare a simptomelor se observă în aproximativ trei săptămâni de tratament. Diagnosticul şi în special tratamentul medicamentos se iniţiază numai de către medical alergolog.
Prezinţi simptome asemanatoare? Întreabă medicul alergolog.
Comentarii prin facebook