Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică ca sărbătoare a Arhanghelilor Mihail și Gavriil în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Biserica spune că îngerii sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimise să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor. În popor, ziua de 8 noiembrie se mai numește și „vara arhanghelilor”, pentru că vremea este mai caldă decât ar trebui să fie.
Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, cel care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ. Numele lui înseamnă, în ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”. Pe seama lui se pune călauzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, dar şi protecţia specială a poporului lui Israel. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.
Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.
Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar: unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celălalt, cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului.
Sunt peste 1,3 milioane de români care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.
Comentarii prin facebook