Ce mamă nu visează la șosete imaculate, după ce puștiul ei vine de la fotbal? Ce femeie cochetă nu-și dorește ca rochia ei preferată să rămână mereu cu aceeași culoare intensă? Ce nu se spune în coloratele reclame TV este că mare parte din substanțele din detergenți pot face mai mult rău decât bine.
„Otrava” ne intră în corp fără măcar să știm, pentru că, la fel ca în cazul alimentelor, denumirile de pe cutiile de detergent sună științific, nicidecum periculos. În noiembrie, UE a propus interzicerea fosfaților în detergenți. Pe orice cutie găsim aceleași ingrediente: între 15% și 30% surfactanți aniotici (sau zeoliți), 5% surfactanți neionici, agenți de înălbire pe bază de oxigen activ, fosfați și fosfonați, enzime și parfumuri. Sortimentele mai ieftine conțin LAS (liniar alchibenzen sulfonat), care poate produce iritații ale pielii, și înălbitori optici, care nu albesc rufele, ci doar conferă percepția de alb și strălucire.
Potrivit profesorilor de la Facultatea de Chimie Industrială București, surfactanții sunt „substanțe chimice care se concentrează la suprafață și solubilizează materialele care au o mică afinitate unele față de altele”. Surfactanții anionici nu sunt biodegradabili, iar spuma lor e otrăvitoare și în concentrații mici. Alchibenzensulfonatul de sodium, cel mai folosit surfactant, se obține din petrol și conține aluminiu. Cercetătorii spun că acesta poate favoriza apariţia unor afecţiuni neurovegetative precum Alzheimer şi Parkinson.
SLS (sulfat lauril de sodiu), un alt surfactant anionic prezent în detergenții de rufe, este capabil să dizolve untura. În același fel, el dizolvă uleiurile de pe pielea omului, usucă excesiv și modifică proteinele pielii. După ce a fost absorbit, una dintre principalele caracteristici ale SLS este aceea de a imita activitatea estrogenului. „Acest lucru poate fi responsabil pentru o varietate de probleme de sănătate, de la sindromul premenstrual şi simptomele menopauzei, până la scăderea fertilităţii masculine şi cresterea riscului de apariție a diferitelor tipuri de cancer la femei, precum cancerul de sân, potrivit studiilor realizate de cele mai bine cotate universități din lume”, explică medicul Ioana Vârtosu.
Conform unor statistici, în România, 20% din copii suferă de diferite forme de astm și fac dermatite sau alte boli de piele. De altfel, incidența bolilor alergenice în România este îngrijorătoare. „În procesul de spălare cu mașini automate, timpul de limpezire a rufealor este extrem de scurt, el neputând să elimine în totalitate detergentul folosit. Persoanele care suferă de dermatite atopice, eczema sau psoriazis vor suferi exacerbarea afecțiunilor deja existente. Și astmul bronșic poate fi întreținut de astfel de substanțe rămase în îmbrăcăminte după spălare”, spune Mihaela Dumitrescu, Business Concepts Manager la Sensiblu.
Comentarii prin facebook