Fotbalul timişorean ar putea retrăi zilele de glorie când Poli Timişoara se bătea pentru primele locuri în Liga I. Acest lucru se va întâmpla doar dacă statul român şi entităţile care conduc fotbalul mioritic, LPF şi FRF, vor pune în practică o directivă a Comitetului Executiv al UEFA. Reversul medaliei este că întreg fotbalul românesc, în special echipele din primul eşalon, ar avea cele mai mari şanse să intre în colaps!
Comitetul executiv al UEFA a trimis, la începutul acestui an, pe adresa Ligii Profesioniste de Fotbal, o hotărâre privind propunerea unui acord între angajator şi angajat, cu referire directă la echipele profesioniste de fotbal. În aceste condiţii, ar fi eliminată convenţia civilă ca mod de înţelegere cu jucătorii care semnează cu cluburi din Liga I. Pentru cele mai multe echipe din România ar fi un dezastru, dacă s-ar respecta impunerea UEFA care a fixat ca termen de aplicare anul 2014. Încă de la începutul proiectului ACS Poli, autorităţile locale, finanţatorii clubului, s-au „securizat” din acest punct de vedere, fotbaliştii timişoreni având contracte individuale de muncă, nu convenţii civile. Diferenţa e că formaţia timişoreană este nevoită să plătească statului român peste 50% în plus faţă de suma pe care o primeşte fiecare jucător în parte, în timp ce cluburile care apelează la convenţia civilă achită doar 10%. Ca exemplu, Ovidiu Petre încasează 4.000 de euro în fiecare lună, dar clubul mai achită pentru impozite şi contribuţii sociale cel puţin 2.000 de euro. Este motivul pentru care mulţi fotbalişti români au spus pas ofertelor clubului timişorean, preferând salarii mai mari de la echipele cu care au semnat contracte de convenţie civilă. În prezent, la nivelul Ligii I doar trei echipe respectă hotărârea UEFA care ar trebui aplicată în mod obligatoriu echipelor româneşti începând cu anul viitor. Alături de Poli, mai este vorba despre Viitorul Constanţa şi Oţelul Galaţi. În rest, echipele din Liga I îşi plătesc jucătorii în baza unor contracte de convenţie civilă, contracte ce facilitează cluburilor un impozit mai mic, ceea ce face posibil să ofere contracte mult mai mari decât echipele care au încheiat contracte de muncă cu fotbaliştii.
Problema hotărârii UEFA este că reprezentanţii LPF şi-au arătat dezacordul faţă de impunerile prevăzute de la bun început. Chiar dacă personaje ca Dumitru Dragomir sau Mircea Sandu, mahării fotbalului românesc din ultimele mai bine de douaă decenii, nu mai sunt sau nu vor mai fi în funcţie în 2014, este foarte posibil ca noii conducători, Gino Iorgulescu şi, foarte probabil, Gică Popescu, să ignore decizia UEFA în favoarea cluburilor de „tradiţie” din România.
Comentarii prin facebook