Timisoara vrea sa-l onoreze pe Eugeniu de Savoya, la 300 de ani de cand a scapat cetatea de sub turci

Timișoara a fost dintotdeauna un mix interesant de nații, iar cetatea a supraviețuit diverselor stăpâniri. Pentru că în 2016 se împlinesc 300 de ani de când prințul Eugeniu de Savoya a eliberat cetatea de sub otomani, momentul ar putea fi marcat printr-un eveniment special, la care să participe români, austrieci, maghiari, sârbi și… turci.

piata unirii

Timişoara datorează prinţului Eugeniu de Savoya eliberarea de sub Imperiul Otoman, după o stăpânire care a durat 164 de ani. Eugeniu de Savoya a fost unul dintre cei mai importanţi lideri militari ai secolului al XVIII-lea, dar și unul dintre cei mai bogați. După victoria de la Petrovaradin, de pe 5 august 1716, Eugeniu de Savoya a decis să cucerească Timişoara. Avea în subordinea sa 58 de batalioane şi 211 escadroane și și-a stabilit tabăra în zona Beregsău. Prințul a dat ordin să se sape mai multe tranşee şi şanţuri de comunicaţie, în așa fel încât trupele imperiale să se poată apropia cât mai mult de zidurile cetăţii. Era începutul lunii septembrie 1716. Asaltul asupra Timișoarei s-a desfășurat în mai multe etape și, pe 17 septembrie, garnizoana turcă a fost somată prima dată să se predea, dar paşa a refuzat. Atacurile austriecilor au continuat, iar pe 11 octombrie a fost declanșat un bombardament masiv spre poziţiile otomane. În dimineața următoare, steagul alb a apărut pe zidul cetăţii Timişoarei. Turcii capitulaseră. Pe 13 octombrie 1716 a fost semnat, în cortul lui Eugeniu de Savoya, actul de capitulare. În 17 octombrie 1716, cei 12.000 soldaţi turci care au supravieţuit asediului au ieșit din cetate și au părăsit definitiv Timişoara. În 18 octombrie 1716, chiar de ziua sa de naștere, Eugeniu de Savoya a intrat în cetatea proaspăt cucerită, pe poarta Forforosa.

semnarea capitularii

Au trecut 300 de ani de la acel moment, iar Timișoara se pregătește să-l marcheze într-un mod cu totul special. Primarul Nicolae Robu nu vrea să dea detalii, dar spune că eveimentele se vor desfășura pe durata întregului an. În plus, va exista o puternică implicare… austriacă! „Am discutat cu ambasadorul Austria, Excelența Sa Gerhard Reiweger, despre ce vom face pe parcursul acestui an pentru a omagia cei 300 de ani scurși de la eliberarea Timișoarei și a regiunii noastre de sub Imperiul Otoman. Pe lângă ceea ce avem noi în vedere, suntem deschiși la colaborarea cu Ambasada Austriei și cu cei cu care ambasada ne va mijloci să colaborăm, astfel încât să putem face o serie cât mai interesantă de evenimente”, a declarat edilul.

Cel puțin la nivel declarativ, primăria vrea să organizeze un eveniment de mare amploare. „S-ar putea să avem ceva cu totul deosebit, ceva ce nu s-a mai organizat, dar deocamdată nu știm dacă va fi fezabil. Am vrea să dăm un semnal de înțelegere corectă a istoriei, să avem un eveniment la care să participe și turci, și austrieci, și sârbi, și maghiari. Desigur, alături de noi, gazdele, ca simbol al rezistenței continue, indiferent ce s-a întâmplat peste vremuri pe aceste teritorii. Lucrăm la un asemenea eveniment. O să fie și o secțiune istorică și una muzicală, de exemplu. Este prematur să intrăm în detalii, am avut o simplă discuție pe idee”, a mai afirmat primarul Timișoarei.

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

10 comentarii pentru acest articol

Sandy a spus: (February 20th, 2016 at 19:58 )

Sper ca Eugeniu de Savoya să fie comemorat cum se cuvine în Timișoara. Îi datorăm foarte multe.

anteconbega a spus: (February 20th, 2016 at 20:35 )

A eliberat-o de otomai – că despre turci se poate vorbi abia după Kemal Paşa (Ataturk) – si a ocupat-o pentru habsburgi, în a căror soldă se afla. A urmat un regim de spoliere economică a populaţiei româneşti, îmbinată cu alungarea românilor băştinaşi din satele lor străvechi şi dăruirea aşezărilor respective coloniştilor germanici. Par examplă, pană în 1918 Timişoara nu avea magistraţi, juzi, români. Şi asta e doar un pic din “eliberarea” habsburgică a Banatului. Tucii au ocupat Banatul 164 de ani, habsburgii 200! Şi una şi alta tot ocupaţie se numeşte. Eliberarea Timişoarei s-a făcut abia în 3 august 1919, scuzaţi îndrăzneala! Cât despre Robu, la el e o atitudine de rob din Bocsig, că în Ardeal o fo iobagi, în Banat nu, că jumuleau en gros doar cei de la Viena, nu şi nemeşii unguri, lăsaţi de Camera Aulică în afara bucatelor…

@anteconbega a spus: (February 21st, 2016 at 00:26 )

“Par exampla”? rominii nu erau majoritari in Banat in 1918 si erau in marea lor majoritate tarani si totusi aveau reprezentanti ca Mocioni in parlamentul Ungariei de care tineau, cum aveau si ungurii, nemtii si sirbii banateni. numele Primarilor Timisorii dovedesc asta. Telbis de exemplu era Bulgar. si pe urma (Savoya) a ocupat Banatul pentru austrieci el fiind un general austriac. desi a servit in armata austriaca 14 ani nu vorbea germana.
rominia nu exista pe vremea aceea, facea parte din imperiul otoman si se numea Valachia si Moldova pina si Dobrogea era separata.
trebuia sa fi ramas in oltenia sau muntenia de unde vii, daca iti place atit de mult, dar te poti intoarce.

anteconbega a spus: (February 21st, 2016 at 09:56 )

1. Domnu’ @, Banatul istoric, statistic vorbind, avea în anul 1918 o populaţia de 1.582.133 de locuitori, dintre care 592.049 erau români (majoritatea, adică 37,42%), 387.545 germani (24,50%), 284.329 sârbi (17,97%), 242.152 unguri (15,31%), 19.153 evrei (în condițiile în care evreii din Banat nu mai apăreau ca entitate etnică distinctă, fiind automat asimilaţi limbii oficiale) .
2. Mocioni şi alţi doi-trei din generaţi sa de deputaţi români de carieră mai lungă, ca Vincenţu Babeş sau Traian Doda, sunt o fericită excepţie a vremii. Restul deputaţilor de Banat erau cam așa: Frőlich Gusztáv, Harkány Frigyes, Ónossy Mátyás, Rohonczy Gedeon, Szende (Frummer) Bela (6 mandate), Hieronymi Károly, Janicsáry Sándor, Ronáy (Oexel) János ifj., Vargics Imre (7), Csávossy Béla, George Szerb (9), Dániel Pál (10) şi Dániel Ernő (11), majoritatea lor născuţi în Banat.
3 Dar ce, sârbii, ungurii sau șvabii din Banat erau în majoritate intelectuali, academicieni, doctori ingineri, adecă, de, românii au inventat cuvântul Paore sau e preluat din limba populația germane, de sorgine Baueri emigranți, expatriați, adecă Țărani?
4. Auzi, dovadă, Telbisz era bulgar! Adecă, frăţicule, Karolz Telbisz ținea ședințele consiliului în limba română sau bulgară? Niet! Zi-mi un nume de primar roman al Timișoarei până la Stan Vidrighin! Stan Păţitu’?
5. Prințul care a primit Timișoara aproape cadou de la otomani a fost feciorul lui Eugen Mauriciu de Savoia-Carignano și al Olimpiei Mancini, nepoata cardinalului Jules Mazarin (Giulio Mazzarino), așadar nu avea sânge german, ci francez și italian. Un splendid mercenar, e drept! Nu prea cred că a fost general în armata austriacă, ci feldmareşal a Sfântului Imperiu Roman, că Austria nu exista nici ea ca stat pe atunci, făcând parte, ca regiune teritorială, ca si Bavaria sau Suabia, şi asta până în anul 1806, din mai sus numitul Sfânt Imperiu German.

Gavriel a spus: (February 21st, 2016 at 10:13 )

Mulţi cu creierul spălat de propaganda multi şi inter….. Banatul a reprezentat un simplu obiect de schimb între două dintre puterile vremii. Uităm prea uşor cea ce s-a întâmplat în satele româneşti bănăţene după ocupaţia austriacă şi mai ales după începerea marilor colonizări din secolul XVIII. Oameni care habar n-au de trecut, se pun pe “onorat”! Onoraţi-vă părinţii, strămoşii dar nu aveţi nimic de admirat şi de aniversat în schimbarea stăpânirilor.
PS: pentru cei care gândesc precum @: sunt bănăţan 100%, asta ca să nu mă trimiţi în Oltenia sau Moldova. 🙂

Martinica a spus: (February 21st, 2016 at 14:09 )

Sarbatoresc cucerirea de catre austrieci! Eliberare e cand scoti un ocupant si te retragi, lasand bastinasii in pace! Asta nu e eliberare, ca asa au eliberat si rusii si americanii pe multi! Pe de alta parte, Banatul de Timisoara a devenit un ”mix interesant de natii” exact de cand au cucerit austriecii zona si au inceput sa aduca tot felul de nații interesante pt a dilua majoritatea romaneasca (exact ca in asa zisa Bucovina) si pt a putea controla mai ușor zona prin acesti coloniști recunoscatori si fideli! Urmașii lor există și azi (împreună cu unii români ”interesanti”) si plâng după ocupația austriacă, pt ca ei singuri nu sunt in stare de nimic! Plus ca evident si-au pierdut din privilegii!

Martinica a spus: (February 21st, 2016 at 14:20 )

Ca sa nu mai zic ca pentru români, ca naționalitate si religie, le era mult mai bine sub turci decat sub noii invadatori! Turcii iși luau impozitul si prea puțin îi interesa ce făceau supușii, in ce credeau și ce limbă vorbeau! Dovadă vlahii din sudul Dunarii care au trăit f bine, păstrându-și identitatea până la inființarea statelor naționale din Balcani, moment din care in nici 100 de ani au fost practic decimați de statele ”vecine si prietene”! Austriecii, imperialiști veritabili, nemți eficienți: au adus coloniști, administrație numeroasa, au facut drumuri, intabulare etc, totul pt a exploata mai bine zona, nu de dragul propășirii băștinașilor! Dar, din câte se vede, chiar și azi mulți dintre autohtoni (cei veritabili) și-ar vinde pământul pentru cateva margele de sticlă (știți voi ca cine)!

anteconbega a spus: (February 21st, 2016 at 15:41 )

Pana la urmă, gratulări tinerei doamne Galescu care a lansat o asemenea provocare media. Pentru asta iti trebuie si profesionalism şi tărie de caracter.

anteconbega a spus: (February 21st, 2016 at 16:23 )

Scuze, dar mi-a mai scapat o gugumanie istorică a domnului Arond. Iniţiatul moftangiu afirmă, cu seninătatea capului vidat: “România nu exista pe vremea aceea (adică pe vremea stăpânirii habsburge n.n.), facea parte din Imperiul otoman si se numea Valachia si Moldova.”
Pardon: Principatele Române, Moldavia şi Valahia, nu au fost niciodată provincii ale Imperiului otoman, ci state creștine vasale ale Sultanului sunit, şi nu a existat nici un pasa care sa le conduca. ŞI nici Transilvania nu a fost provicie otomană. Provincii otomane conduse de paşă sau beglerbey au fost Paşalâcul de la Buda (Ioai, te, Peşta!), Paşalâcul de la Belgrad, Paşalâcul de la Timişoara (cu oraşele Giula şi Lipova). Noapte bună!

imparatul a spus: (April 9th, 2016 at 23:51 )

deosebit, dom’le!

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

rebreanu

Se mai pune de-un santier mare in Timisoara: trei benzi pe Bd. Rebreanu – Bulbuca, peste vreo doi ani

Cel târziu în 2018 va începe șantierul pe una dintre cele mai circulate artere din Timișoara. Bd. Rebreanu – Bulbuca va avea, la finalul lucrărilor, câte trei benzi pe sens. Aceeași șosea a fost reabilitată în anii 2007-2008, de o firmă a omului de afaceri Georgică Cornu, iar lucrarea a fost cu probleme de la bun început.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Se mai pune de-un santier mare in Timisoara: trei benzi pe Bd. Rebreanu – Bulbuca, peste vreo doi ani
Noul Hyundai i20 Active - Casa Auto Timisoara

Politica vezi arhiva Politica

Uber

Sport vezi arhiva Sport

Centrul de Echitatie Herneacova

Social vezi arhiva Social

Statiunea Buzias

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Studenţii români ar putea testa cum e să înveți, pentru o anumită perioadă, într-o altă universitate din țară, iar apoi cursurile şi notele obţinute să le fie recunoscute şi la universităţile de la care provin. Sistemul este funcţional la nivel european, prin intermediul Programului Erasmus, iar Universitatea de Vest susține introducerea lui în România.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Universitatea de Vest sustine mobilitatea interna in sistemul de invatamant romanesc
Cel târziu în 2018 va începe șantierul pe una dintre cele mai circulate artere din Timișoara. Bd. Rebreanu – Bulbuca va avea, la finalul lucrărilor, câte trei benzi pe sens. Aceeași șosea a fost reabilitată în anii 2007-2008, de o firmă a omului de afaceri Georgică Cornu, iar lucrarea a fost cu probleme de la bun început.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Se mai pune de-un santier mare in Timisoara: trei benzi pe Bd. Rebreanu – Bulbuca, peste vreo doi ani
Legenda spune că numai copiii neastâmpărați primesc nuiele în seara de Moș Nicolae, însă, în zilele noastre, bețele sunt atât de amuzante, încât nu pot privite ca o pedeapsă. Primii comercianți au ieșit pe strada Mărășești, iar oferta este colorată și diversă. Sunt multe motive populare, dar și linguri de lemn!
Citeşte tot articolul Citeste articolul Mos Nicolae vine… cu lingura de lemn! / FOTO
Primăria Timișoara pune în aplicare un plan mai vechi, început anul trecut. Este vorba despre transformarea în străzi pietonale, cu acces interzis pentru mașini, a două artere. Prima dintre ele, pe care mașinile nu au voie de ceva timp, a intrat deja în lucru, iar cealaltă urmează. Alte locuri de parcare vor dispărea cu această ocazie.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Inca doua strazi pietonale in centrul Timisoarei / FOTO
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top