Am observat că presa de investigaţie nu mai are inimă nici măcar de sărbători. Ministrul Botiş, de la Muncă, a fost obligat să demisioneze de insistenţa mass-media şi din ordinul şefului său de la guvern. Omul şi-a cerut scuze şi a arătat că este conştient că nu e bine ce-a făcut, lăsându-şi nevasta să lucreze la un ONG ce aspira fonduri europene prin Ministerul Muncii. Cât de româneşte sună şi părerea asta de rău! Omul a fost conştient că nu e bine ce face, dar a făcut-o aş, mioritic, ştiind că va veni odată, la apus de soare, să mi-l omoare televiziunile mogulilor. Totuşi, Botiş şi PDL au reuşit să transforme o faptă rea, banal de rea în România, într-o demisie cât un succes de imagine, în antiteză cu cazul europarlamentarului PSD Adrian Severin. Un alt caz de scormonire a presei este urmărirea de către Adevărul de Seară a traseului bunătăţilor de Paşti de la directorul Apelor Române Banat, liderul PSD Timiş Titu Bojin, şi până la ceva mahări pe ramură de la Bucureşti. Oameni buni, dar ce-a trimis Bojin la Bucureşti ca să-i săriţi în cap aşa? De la Lugoj n-a luat droguri, ci doar nişte vin, sângele Domnului, iar în pachete ce putea să fie, dacă nu nişte cozonaci, nişte miel cu solzi de Dunăre şi peşte cu blană de la stâna lui Mălăeşteanu, c-aşa-i creştineşte la români. E adevărat că transportul spre capitală a fost făcut cu un microbuz al instituţiei de stat Apele Române, dar ce-aţi fi vrut, să vină fiecare şef de la Bucureşti să-şi ia pachetul? Cât combustibil s-ar fi consumat astfel de la bugetul de stat? Măcar aşa s-a circulat noaptea, pe răcoare, mai puţină poluare, civilizat. Dar las’ că devine Bega navigabilă şi nu mai prinde presa subiecte din astea, când trimite Bojin vreo barjă de capre la minister. Sau la partid. De fapt, aici stă cheia acestui transport. Aripa adversă şi mereu răutăcioasă din partid s-a şi grăbit să sifoneze prin presă că jivinele şi vinul trimise de Bojin la Bucureşti au avut ca destinaţie mai mulţi parlamentari PDL. Nu ştiu, dar şi să fie aşa, dle viceprimar, asta e curată strategie. Păi nu-i are aşa la mână preşedintele Bojin pe pedeliştii ăia flămânzi, că au luat plocoane de la un lider pesedist? Vă daţi seama că ăştia vor vota de acum încolo tot ce vrea PSD-ul la moţiuni şi alte asumări de răspundere, de frică să nu le behăie cineva că au pus botul la miel bio de Timişoara?
O vorbă românească de care n-a auzit nimeni zice că am ajuns să trăim vremuri grele, să mâncăm de Paşte Escalop Zingara, trufe negre şi miel bio. Mieii ne-bio s-au terminat rapid din pieţe, câteva mii, ciobanii preferând să nu iasă cu ei la vânzare, din cauză că Uniunea Europeană le impune reguli sanitar-veterinare stricte şi normale, la urma urmelor, cu nenumărate autorizaţii de belire, de păstrare, de autopsiere şi toate cele de trebuinţă înainte de scoatere pe tarabă. Comisarul şef al Poliţiei Sanitar-Veterinare, Pompiliu Smultea, a declarat, după o razie făcută prin pieţe, că, anul ăsta, ciobanii au tăiat abia un sfert din cantitatea de miel scoasă la vânzare în alţi ani. Restul a fost lăsat pentru un profitabil export în Italia sau ţările arabe, prietene. Ce n-am înţeles eu e de ce şeful Poliţiei Sanitar-Veterinare Timiş a ieşit personal la vânătoare de contravenienţi în stil Piedone, că alegeri avem doar la anul. Dar dacă tot a ieşit să-l vadă presa, mai bine ne-ar spune dl director Smultea care e diferenţa dintre mielul bio şi mielul ne-bio, în afară de preţ, şi câte analize de laborator au fost făcute la DSV pentru a fi depistaţi escrocii care se joacă cu sufletele şi stomacele snobilor. Plus că ar trebui să se verifice, odată pentru totdeauna, dacă mieii de consum provin din oaia aia ancestrală Ovis aries sau cumva dintr-o rasă modificată genetic, mai performantă, dar dăunătoare de te lingi pe degete?
Comentarii prin facebook