Alergenii alimentari pătrund în organism pe cale digestivă și produc sensibilizare alimentară, dar, de asemenea, sensibilizarea se poate produce și prin alergenii din aer.
Simptomele specifice alergiei la un anumit aliment pot fi: urticarie localizată sau generalizată, prurit tegumentar, umflare sau edem al anumitor părți ale corpului (în special la nivelul buzelor și feței) sau generalizat, asociate sau nu cu durere abdominală, senzație de greață, diaree. Mai rar, alergia alimentară poate da simptome respiratorii de genul nas înfundat, rinoree apoasă, prurit nazal etc. Toate aceste simptome apărute în maximum patru ore de la consumul unui anumit aliment ne pot duce cu gândul către o alergie alimentară. Alimentele care sunt răspunzătoare frecvent de alergia alimentară sunt:
• Lapte de vacă produce cel mai frecvent alergia alimentară la copii cu vârsta de până la doi ani, urmând ca după vărsta de patru-cinci ani să fie tolerat. Cazeina este responsabilă de majoritatea alergiilor la laptele de vacă. Pacienții alergici la laptele de vacă pot folosi preparate de proteine hidrolizate: proteine hidrolizate din ser; hidrolizat de cazeină; extract de colagen de porc sau soia; aminoacizi sintetici. Aceste preparate nu sunt total lipsite de efecte adverse, și ele pot da reacții alergice.
• Oul de găină este destul de des implicat în alergia alimentară la copii; albușul este mai alergenic decât gălbenușul.
• Alunele și nucile produc frecvent reacții alergice după vârsta de patru ani.
• Soia produce alergia alimentară în special la copii și tineri.
• Peștele produce alergie alimentară frecvent, în special la adulți, dar și la copii. Peștii care produc cel mai frecvent alergie alimentară sunt codul și somonul. Proteinele alergenice se găsesc în țesutul muscular al peștilor. S-a observat că alergia apare la consumul de pește proaspat, foarte rar la cel de pește la conservă. În timpul pregătirii peștelui, la o temperatură sub 1.000 grade Celsius, acesta poate da reacție alergică la pacienții alergici la pește, care inhalează aburul sau fumul din timpul preparării. Alte specii de pește implicate în reacții alergice sunt tonul, macroul și sardinele care conțin cantități mari de histamină (50 – 100 g).
• Fructele de mare – alergia la fructele de mare apare frecvent la adulți și în special la femei. Din această categorie fac parte moluștele (melci, midii, stridii, caracatiță, scoici) și crustaceele (homari, crabi, creveți). Dintre acestea, cele mai frecvent implicate în alergii sunt creveții, prin proteină – tropomiozină.
• Cereale – atât grâul, cât și celelalte cereale (ovăz, secară, porumb, orez) nu sunt puțin implicate în reacții alergice, în special la copii, dar și la adulți.
• Carnea – alergia la diverse tipuri de carne apare în general la preparatele care nu sunt suficient pregătite sau sunt pregătite la grătar.
• Legumele – țelină, morcovi, roșii, cartofi, ceapă, usturoi; fructele –căpșuni, struguri, prune, caise, piersici, cireșe, fructe de pădure, pere, mere, kiwi, mango, papaya și condimentele – coriandru, chimen, boia, piper, muștar, ghimbir – pot de asemenea să producă reacții alergice.
Dacă prezentați simptomele mai sus descries vizitați medicul alergolog, pentru a efectua testarea cutanată la alimente și pentru indicații ulterioare.
Comentarii prin facebook