Românii au sărbătorit în liniște, e adevărat, un an de la revoluția anti-Băsescu desfășurată în Piața Universității. Atunci a fost sacrificat premierul Emil Boc, dar lumea nu s-a potolit până ce frigul n-a făcut ravagii chiar și printre fanii lui Steaua și Dinamo. Pe o vreme ceva mai caldă, anul acesta, bulgarii au făcut cam același lucru. Acolo, la Sofia și în alte mari orașe, zeci de mii de oameni cu ceafă groasă au dat de pământ cu guvernul pe motiv de scumpire a curentului electric. Ca și la București, lumea s-a liniștit după ce s-a răcorit strigând degeaba lozinci anticorupție și împotriva clasei politice, stând cu sufletul la gură în așteptarea unor alegeri anticipate ce-ar trebui să le încarce bateriile cu o porție de moral.
Așa am crezut că se întâmplă și la noi. Parțial, așteptările mi-au fost confirmate și n-am mai văzut lume în stradă în ianuarie 2013, deși acei protestatari, prezentați atunci ca niște militanți apolitici, disperați și cu cuțitul ajuns la os, astăzi ar avea cam aceleași motive să se manifeste în căutarea unor înalte idealuri. Traian Băsescu este tot în funcție și ar cam trebui dat jos, spun unii.
Clasa politică este la fel de putredă, ba chiar mai putredă, cel puțin statistic, dacă socotim că mai mulți parlamentari ne pot oferi mai multe temeri că ar savura din plin fenomenul corupției. Analizele făcute de instituțiile europene nu sunt prea încurajatoare, cu și fără umărul pus la „denigrarea” țării de Monica Macovei, TRU și Angela Merkel, iar FMI ține cu greu economia în graficele prestabilite.
Apoi m-am gândit că lumea stă în case, deși îi merge la fel de prost, pentru că USL a câștigat alegerile, iar orizontul de așteptare este întotdeauna unul mare odată cu schimbările de putere. Mai multe sondaje de opinie făcute din toamnă și până spre primăvară arată însă cât de sucit este românul. Circa 70% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, la fel cum credea și când se scremea să-l dea jos pe Boc din fruntea guvernului. Dar acum la Palatul Victoria este Victor Ponta! Om, nu glumă! De ce n-ar avea încredere în dumnealui? E tânăr, are replică bună la TV, nu e chiar așa de antieuropean precum partenerul său liberal, iar defectul său de mare mitoman poate fi tradus, la urma urmelor, într-o fină abilitate politică.
Nici măcar explicația cu răul cel mai mic nu stă în picioare, de vreme ce un alt sondaj arată că un scrutin ce-ar avea loc astăzi ar da USL 74% din voturi, mult mai bine ca în decembrie 2012. Timp în care nu știu ce bine a făcut USL și ce naiba de rău a mai putut produce PDL, aflat în scădere de la 16 la 12 procente. Poporul din sondaje pare un popor total dezorientat. Îl poate urî pe Băsescu, dar îi alocă marinarului o cotă de încredere mai mare ca reformator al Constituției decât lui Crin Antonescu. Nu mai are încredere în Traian Băsescu ca șef de stat, dar temele sale cu reducerea numărului de parlamentari la 300 este îmbrățișată și în cele mai recente sondaje de opinie, la fel și reducerea la o cameră a Legislativului României.
Dramatic e faptul că până și Biserica a înregistrat o scădere de încredere de câteva procente, semn că pentru român cam toate direcțiile sunt greșite. Sau sunt greșiți cei care ni le arată. În scurt timp vom asista neputincioși cum PF Daniel și PS Paisie vor coborî sub cota de încredere a Pompierilor, a Ambulanței și-a Poliției de Frontieră, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată de la inventarea girofarului.
Cineva a crescut, totuși, în sondaje. Instituția monarhiei a ajuns de la 15 la 20%, evident sub cota de încredere a lui Antonescu și la kilometri distanță de cea a lui Ponta sau Oprescu. E clar, regele n-a fost iertat încă pentru vagoanele „furate” de la gura poporului român în 1947, lăsându-le astfel „republicanilor” mai puțin de devalizat.
Comentarii prin facebook