La puțin timp după ce s-a acomodat cu noua sa funcție politică, președintele PSD Timișoara, Sebastian Răducanu, anunța un război necruțător cu primarul Nicolae Robu, promițând solemn că formațiunea sa va taxa toate derapajele edilului. Prin această declarație, Răducanu admitea cumva că, până acum, opoziția PSD din CL a fost un simplu joc de glezne, iar criticile la adresa primarului erau făcute mai mult de formă, pentru a mai mima opoziția.. La puțin timp după acest anunț, organizația municipală îl numea pe consilierul Alfred Simonis șef al Grupului PSD din CL Timișoara. Cunoscut ca o voce critică (poate unica din PSD) a administrației Robu, Simonis îi lua astfel fața mult mai experimentatului, dar și maleabilului consilier Radu Țoancă.
Foarte orientat, Țoancă a îmbinat și îmbină cu succes în primărie nevoile personale cu activitatea de consilier. Probabil de aceea, Robu îl apreciază pe Țoancă, fiindcă știe că va avea întotdeauna votul lui la nevoie. Contra unei aprobări de PUZ, de exemplu. Trebuie spus aici că există o practică veche în consiliul local, ca disputele publice să se termine seara la un pahar, unde „combatanții” de peste zi să râdă împreună pe seama „fraierilor” pe care i-au prostit cu polemica lor. Ca să nu mai spun că, acolo unde există interese, și nu neapărat ale Timișoarei, ci ale unor alte grupuri, unele chiar potrivnice timișorenilor, unele hotărâri cel puțin suspecte au fost votate în cvasi-unanimitate.
Ideea este că, prin numirea lui Simonis, PSD făcea un nou pas spre a se transforma într-un opozant real în CL Timișoara. Așa au apărut și primele atacuri mai concrete, referitoare la lucrările din Piața Unirii, dar și la modul aberant în care sunt utilizați polițiștii locali. Numai că nu e vorba de mari dezvăluiri despre activitatea lui Robu, ci lucruri văzute de toată lumea.Chiar Robu, cu recunoscuta sa candoare, a admis că lucrările s-au mai împotmolit, deoarece muncitorii s-au dus ba la cosit fânul, ba să culeagă cireșe, să înțarce mieii sau ce or mai fi avut de lucru, oricum treburi mai simple. Oare ce-o să se întâmple după culesul prunelor și deschiderea pălincilor? Sau când o să iasă tulburelul? Atunci n-o să se lucreze deloc două luni? Evident, că asemenea scuze sunt cel puțin deplasate și nu cred c-au fost trecute pe caietul de sarcini la licitația lucrării. Repet însă, acuzele PSD pot fi considerate totuși la categoria soft, dacă pot spune așa. Adică nu sunt aduse la lumină fapte din bucătăria internă a primăriei, din afacerile mai întunecate, mai greu de aflat dinafară. Ca să nu mai spun că, în afara unei postări pe Facebook a aceluiași Simonis, n-am văzut un document al PSD ca replică la bilanțul a trei ani de mandat Robu.
De fapt, s-a ridicat doar puțin nivelul discursului critic, nicidecum de radicalizare a acestuia. E un fel de upgradare, de la miștourile ieftine din trecut, la chestiuni totuși punctuale. Și asta poate tot din cauza melanjului politico-economic din CLT. Fiindcă, chiar și Sebastian Răducanu așteaptă un aviz de la primărie pentru un club în zona Stadionului. Evident că, în logica normală a lucrurilor, nu ar trebui să existe o legătură cauzală între activitatea politică și cea economică ale lui Răducanu. Dacă are dosarul e în regulă, primăria trebuie să-i dea acordul, dacă nu, nu. Dar la noi nu se trăiește în această logică. Interesele politice se întrepătrund cu cele economice, există de multe ori legături de cauzalitate și de… rezolvare a unor chestiuni de business cu ajutorul politicului. Pe de altă parte, Robu pare tentat în continuare, atâta timp cât n-are niciun contracandidat viabil la fotoliul de primar, să răspundă în maniera „ba pe-a mă-tii!”. Așa că, până PSD va ști cu exactitate ce vrea, disputa politică cu primarul Nicolae Robu pare mai mult un șpriț lung de vară. Care nici nu te îmbată, dar nici de sete nu-ți trece. Oricum, ceva mai mult, decât apa chioară de până acum.
Comentarii prin facebook