Piatra cubică de pe 14 străzi din Timișoara va fi sigur scoasă, dar nu se știe dacă ea va fi utilizată pentru completarea pavajului din Piața Unirii. Urgența a fost însă motivarea vitezei cu care s-a votat, acum trei săptămâni, un proiect în CL. Piatra va fi păstrată pe… inventar.
În luna septembrie, consilierii locali n-au avut prea mari întrebări legate de proiectul referitor la „modernizarea străzilor din piatră cubică” apărut pe ordinea de zi. „Dacă suntem puși în situația de a constata că o parte din piatra din Piața Unirii nu este corespunzătoare, cel mai la îndemână este s-o înlocuim cu piatră identică pe care o avem în orașul nostru”, spunea, în aprilie 2014, primarul Nicolae Robu. Cu trei luni înainte de data limită pentru finalizarea proiectului de reabilitare a zonei Cetate, s-a tras concluzia că piatra nu ajunge și s-a ajuns, astfel, la proiectul care prevede „modernizarea străzilor din piatră cubică”. Proiectul votat prevede asfaltarea a 14 străzi, operațiune care ar urma să scoată din bugetul local peste trei milioane de euro.
Acum, primarul Nicolae Robu nu mai e așa de sigur că în Piața Unirii e nevoie de această piatră. „Va fi luată de unde se va considera necesar. Oricum, acele străzi sunt într-un program de reabilitare. Indiferent dacă va fi nevoie de piatra de acolo pentru Unirii sau nu, ele vor intra în reabilitare la un anumit moment. Nu vă pot spune acum (…) procedurile sunt mai complicate, nu e un act de voință (…) există legi care trebuie respectate, există proceduri care trebuie parcurse. Unde avem program de reparații și putem interveni punctual pe reparații, ține doar de modul în care facem graficul de intervenții. Unde sunt zone protejate, a fost necesar să obținem și avize de la Comisia de cultură”, spune edilul. Străzile cuprinse în proiect sunt: str. Argeş, delimitată de str. Mitropolit Varlaam şi str. Cluj; str. Dr. Ioan Mureşan, pe sectorul cuprins între str. Salcâmilor şi str. Drubeta; str. Ludwig von Beethoven, pe sectorul cuprins între bd. C.D. Loga şi bd. Mihai Eminescu; str. Mitropolit Varlaam, tronson cuprins între str. Aurel Cândea şi str. 1 Decembrie; str. Putna, delimitată de str. Ion Vidu şi str. Mitropolit Varlaam; str. Remus, delimitată de str. Braşov şi str. Romulus; str. Sfânta Rozalia, tronson cuprins între str. Remus şi bd. Mihai Viteazul; str. Sorin Titel, delimitată de bd. Victor Babeş şi str. Protopop Gh. Dragomir; str. Topliţa, delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraş; str. Virgil Madgearu, tronson cuprins între bd. Mihai Viteazul şi str. Filaret Barbu; str. Bela Bartok, tronson cuprins între bd. Victor Babeş şi str. Argeş; str. Filaret Barbu, delimitată de str. Sfânta Rozalia şi str. Braşov; str. Arcidava, pe sectorul cuprins în jurul Parcului Arcidava, până în străzile Mureş şi Ulpia Traiana; str. Romulus, tronson cuprins între str. Ghe. Doja şi str. Sfânta Rozalia”.
Ce se va întâmpla cu piatra care va fi scoasă de pe cele 14 străzi, după ce va fi folosită eventual o anumită cantitate pentru pavajul din Piața Unirii? „Ceea ce nu e necesar va fi depozitată (piatra – n.r.), evident, luată pe inventar, așa cum s-a ținut și în urmă cu mai mulți ani cu acea piatră care a fost dusă la RATT și a fost adusă acum și folosită pentru Piața Unirii. Va fi o rezervă de piatră naturală, care va fi folosită probabil și în proiectul Cetate 2. Urmează să stabilească proiectanții, dar se va folosi piatră naturală. Este o valoare de care vom avea grijă”, a declarat Robu. În perioada în care Piața Unirii a fost în șantier au existat numeroase zvonuri conform cărora piatra scoasă din pavaj ar fi fost vândută în străinătate, în locul ei fiind utilizată piatră din import, de exemplu din China. Reprezentanții municipalității au respins categoric aceste acuzații. Cele 14 străzi de pe care se va scoate piatra ar urma, conform proiectului votat în septembrie în CL, să fie asfaltate în nouă luni. Proiectul de reabilitare a zonei Cetate trebuie încheiat până la 31 decembrie 2015.
Comentarii prin facebook