Creştinii ortodocşi intră, luni, în Postul Paştelui. Acesta durează șapte săptămâni și este cel mai sever dintre posturile de peste an și, dincolo de restricțiile alimentare, este mai ales un prilej de curățire a sufletului. Învierea Domnului va fi celebrată, în acest an, pe 1 mai.
Tradiția creștină spune că prin post ne purificăm atât trupește, cât și sufletește, pregătindu-ne pentru Învierea Domnului Iisus Hristos. Este deosebit de importantă starea de spirit din această perioadă, în care trebuie să predomine gândurile bune. În toată perioada postului sunt două dezlegări la pește, pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 24 aprilie, de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii). Postul patruzecimii, Păresimile sau Postul Paștilor este rânduit pentru curățirea sufletului. Este cel mai lung şi cel mai aspru dintre cele patru posturi care se ţin pe durata unui an. Nu se mănâncă, în cele șapte săptămâni, carne, ouă și brânză. Sunt permise doar bucatele fără ulei, legumele și poamele. Dezlegare la vin și untdelemn se dă sâmbăta și duminica sau în vinerea ori sâmbăta din Săptămâna Patimilor. Prima şi ultima săptămână din Postul Paştelui sunt cele mai stricte. Cei care vor să respecte cu strictețe regulile mănâncă, în primele trei zile, doar doar o singură dată, după slujba de seară. Postul este însă, întâi de toate, o perioadă de pocăinţă pentru tot ceea ce am făcut rău şi, în acelaşi timp, este o perioadă de înviere şi de luminare a sufletului prin rugăciune, prin sfintele slujbe, prin citirea Sfintelor Scripturi şi ale Scrierilor Sfinţilor, prin spovedanie, dar mai ales prin împărtăşire.
Comentarii prin facebook