Doamna Gorghiu si USR-ul

Senatorul de Timiș Alina Gorghiu a fost prezentă live joi în redacția unui site aflat în siajul PSD, dar asta e problema cea mai mică. Printre altele, fostul președinte al PNL a crezut de cuviință – poate și pentru a face plăcere gazdelor – să treacă la un atac dur la adresa USR. Că PNL a fost prea indulgent cu USR, că USR a vrut să confiște protestele de stradă etc., etc. Poate că aceste lucruri se puteau spune într-un climat politic normal, în care fiecare partid încearcă să-și aproprie cât mai mult electorat. Dar la această oră România nu trece printr-un climat politic normal, fiind unul chiar excepțional. Tirania majorității PSD este tot mai apăsătoare, punând în pericol statul de drept și viitorul pentru mulți ani de aici încolo. Ba chiar și orientarea euro-atlantică este pusă în pericol de un PSD care trece cu tancurile peste România. Or, tocmai de aceea nu e nici pe departe momentul pentru reglări de conturi între cei care, oricum puțini, se mai împotrivesc tăvălugului PSD-ist. Da, la doamna Gorghiu este și o invidie pe USR, având în vedere că PNL-ul se adresează aceluiași electorat. Și da, gestul USR-iștilor de-a ieși din Parlament fraternizând cu demonstranții după o luptă de gherilă dusă cu PSD, pe cât a fost de emoționant pe atât va rămâne și antologic. Dar USR mai supără și pentru alte lucruri.

E adevărat, despre USR încă nu se poate vorbi că s-a închegat ca un adevărat partid. Mai degrabă, pare un ONG în care există mai multe curente ideologice. De altfel, multă lume reproșează USR faptul că n-are doctrină stabilită. (A văzut însă toată țara atât la tinerii liberali, cât și la tinerii PSD-iști câtă docrină au, primii crezând că sunt partid de stânga, iar social-democrații, că sunt de dreapta.) Da, la USR sunt oameni cu ideologii mai conservatoare, sunt liberali și sunt chiar și stângiști. Dar o stângă modernă, europeană, nu național-comunismul în care se adâncește PSD tot mai mult. Ei bine, cu toții din USR se unesc însă atunci când e vorba de un scop supraordonat, iar acesta se traduce prin stat de drept, separarea puterilor în stat și, mai ales, o justiție independentă. Nu că PNL n-ar avea celeași idealuri.

Da, USR nu are încă exercițiul parlamentar, iar uneori demersurile sale sunt puerile. De multe ori, comportamentul unor membri de-ai săi frizează chiar ridicolul. Și da, când un om îți tot doarme în Parlament, ar trebui să-l scoți din sală. Pe de altă parte, cei din USR într-adevăr nu știu nimic despre sforării, despre negocierile pe sub masă cu PSD pentru o funcție la BNR, ASF sau mai știu pe unde. Da, USR este enervant pentru mulți, fiind prea intransigent pentru o clasă politică prea unsă cu de toate, prea dispusă la compromisuri. Cei din USR nu chefuiesc cu PSD-iștii prin restaurante după ce s-au certat cu ei la televizor ca să dea bine la propriul electorat. Sunt prea „ciudați” pentru un establishment politic care a dus România acolo unde se află acum.

Alina Gorghiu mai spune că s-a numărat printre liberalii care au încurajat USR în trecut. Nu trebuie uitat faptul că doar încăpățânarea PNL-ului de-a avea candidat la Primăria Capitalei a făcut ca PSD-ista Gabriela Firea să ajungă primar. Or, când ai câștigat Bucureștiul, ai cale deschisă și penttru câștigarea alegerilor parlamentare. Fiindcă PNL în loc să ruleze pe bandă rulantă candidați mai mult sau mai puțini ciudați (ca de exemplu Marian Munteanu), dar clar perdanți, putea să-l susțină pe Nicușor Dan. Și alta era situația, inclusiv la parlamentare. Și Alina Gorghiu era atunci președinte PNL. Da, pentru orgoliul unui partid mare, PNL trebuia să aibă candidat la București. Dar uneori poate e mai bine să pui în față binele comun, decât cel de grup, de partid. Or, binele comun nu era să se ajungă în situația de azi, când România se cufundă în haos sub șenilele PSD-iste. Altfel, amenințarea Alinei Gorghiu de suspendare a dialogului cu USR va aduce foarte multă bucurie. Și nu românilor care mai cred în destinul euro-atlantic al României, ci în sediile PSD și ALDE, acolo unde statul de drept e considerat doar o chestiune abstractă și tocmai de aceea de neluat în seamă.