Cu Hora Unirii, in drum spre Centenar. Oficialii din Timis se intalnesc, in sfarsit, sa faca un program oficial / FOTO

Ziua Unirii Principatelor, 24 ianuarie, a fost celebrată, miercuri, la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, în fața sediului Inspectoratului de Poliție Timiș. Prefectul de Timiș a anunțat, cu această ocazie, că urmează să discute, săptămâna viitoare, cu președintele CJ și primarul Timișoarei, despre programul Cententarului.

Celebrarea, la Timișoara, a Zilei Unirii a început la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, în fața IPJ Timiș, cu o slujbă religioasă, urmată de o depunere de coroane și jerbe de flori. Au participat prefectul Eva Andreaș, președintele CJ, Călin Dobra, și primarul Nicolae Robu. A urmat o defilare a detașamentului de onoare, constituit din militari aparținând Brigăzii 18 Infanterie „Banat“, Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod“ și Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Oficialități și simpli spectatori, mici și mari, s-au prins, la final, într-o horă, în acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 18 Infanterie „Banat”. Unirea Principatelor Române, Mica Unire, cea a Moldovei cu Țara Românească, este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești în 24 ianuarie 1859.

Timișoara nu are încă anunțat un program pentru Centenarul Marii Unirii. Autoritățile nu au înaintat nici măcar un proiect referitor la acest eveniment extrem de important, dar săptămâna viitoare s-ar putea face primul pas. „Vă mărturisesc în premieră că am avut o discuţie atât cu preşedintele Consiliului Judeţean, Călin Dobra, cât şi cu primarul Nicolae Robu şi ne vom întâlni săptămâna viitoare, când vom definitiva programul acţiunilor dedicate celebrării centenarului”, a declarat prefectul de Timiş, Eva Andreaş. „Cred că 2018 este un an important în istoria noastră, împlinim 100 de ani de la Marea Unire şi cred că ziua de astăzi, 24 ianuarie, este pentru noi startul evenimentelor care se vor desfăşura în acest an. Cred că e momentul să fim mult mai uniţi, e momentul să dăm dovadă de unitate şi de solidaritate faţă de toţi românii”, a spus, la rândul lui, șeful CJ, Călin Dobra. Primarul Nicolae Robu nu și-a uitat rădăcinile didactice și a ţinut o mică lecţie de istorie. „Avem datoria de onoare să nu uităm ca, în momentele aniversare, să aducem omagiile noastre celor care au pus bazele ţării în care trăim astăzi. Până să se ajungă la 1859, la Mica Unire, au fost secole de jertfe, secole de-a lungul cărora năzuinţa de a avea un stat unic a fost presărată de foarte multe sacrificii. Prin înţelepciunea conducătorilor din 1859 s-a putut face Mica Unire a primelor două principate româneşti şi s-au pus bazele statului modern. A urmat după unire o perioadă de creare a instituţiilor statului modern, de consolidare a lor, apoi s-a putut obţine independenţa faţă de Imperiul Otoman şi în continuare, în 1918, a fost posibilă unirea şi a Transilvaniei cu cele două principate deja unite. Un an mai târziu, şi Banatul s-a alăturat celorlalte provincii deja unite. Noi vom sărbători în acest an şi centenarul Marii Uniri şi bănăţenii vom sărbători şi centenarul unirii noastre cu ceea ce a însemnat România după 1918”, a declarat liberalul.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

9 comentarii pentru acest articol

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 15:56 )

Noi banatenii nu ar trebui sa sarbatorim nimic , in 1859 nu ne-am unit cu nimeni …la fel nici centenarul nu ar trebui sarbatorit , noi in 1919 ne-am unit cu tara , mai bine nu o faceam , nu ne-a adus nimic bun , numai necazuri si lipsuri .

Stoian a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 18:06 )

Moldo-olt au ce sarbatori dar nu la Timisoara,ori unde vor,in Banat nu se poate pentru ce ati facut in1920 ! De la voi avem doua parti de Banat.

anteconbega a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 18:12 )

Sigur, era mai bine atunci când românii nu aveau dreptul în Banat să fie promovaţi în administraţie sau în justiţie, nu puteau avea case în zona Cetate, nici Episcopie ortodoxă română. Tra­tatul de Pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920 de Re­­ga­tul Român cu aliaţii învingători, a consfinţit o realitate istorică exis­­tentă deja: România Mare, înfăptuită prin voinţa naţiei române la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, atunci când a fost pro­clamată Unirea Transilvania şi a Banatului cu Patria Ma­mă. (Ba­sarabia, prin decizia Sfatului Țării, s-a unit cu România la 27 mar­tie 1918, iar la 15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei a votat Unirea Buco­vinei de Nord cu Regatul Român). Restul e analfabetism politic. Şi, hai să fim serioşi, domnule suporter: Care bănăţeni, neicusorule, că în Banat au mai rămas azi vreo 30 la sută băştinaşi, dintre care unii sunt drukeri, alţi nu…

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 20:46 )

anteconbega…mai loaza…multi romani banateni preferau sa stea mai la periferie ptr-ca aveau pamant sau gradini mari , le placea munca , nu stateau toata ziua in birt in centru…f,tui …nu aveau voie sa fie promovati in administratie ?…poate dupa capul tau , neamurile mele apropiate au fost in politie , ofiter la armata , director de fabrica textile , dupa servici veneau acasa in Mehala si dadeau la sapa …mai oltene !

anteconbega a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 10:33 )

Drukeru’ lu’ Progresu’ lu’ Benga, prost să căţi afară şi să nu-ţi dai seama că vorbesc despre Banatul de dinainte de 1918. Că ai mătălică au fost miliţieni, lifiţiri la cules de cucuruz pră ştrec, directori la fabrica de prezervative din cânepă modificată genetic, eşti nesimnificativ. Dl Stoian e mai interesant, lovit de o neînţelegere istorică. Aşa e, Take Ionescu nu a făcut mai nimic pentru Banat la 1920. Dar Ion.I.C. Brătianu l-a avertizat, atunci: „Domnule Take Ionescu, te rugăm să nu cedezi la chestiunea integrităţii Banatului! (…)”. Şi tot bătrânul Brătianu către şeful lui Take Ionescu, Iancu Lahovary: „Când vei fi dumneata la Guvern vei sacrifica pământul Neamului; eu nu îl sacrific!” Urmarea: Brătianu a fost declarat indezirabil la Conferinţa de Pace, iar prim ministrul fracez Clemanceau l-a acuzat de „bizantinism”!. Iaca şi un ardelean, Ghiţă Popp, lider al Partidului Naţional din Transilvania şi apropiat al lui Maniu: „Din partea mea aş renunţa la oraşele Careii Mari, Oradia Mare poate chiar şi la Sătmar. În sfârşit în Banat, părerea noastră puţin prezumţioasă este că putem renunţa aproape în întregime la Torontal…”

el Huevo a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 10:55 )

anteConbega este un cahcahnar

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 15:42 )

anteconbega,,,ai pus intrebarea daca era mai bine atunci…DA , era mai bine f,tui , uita-te numai la cantaretele de muzica populara din Banat , au salbe de aur la gat …arata-mi din alte regiuni salbe …nici in visul lor . Canad au venit romanii le-au luat salbele dupa razboi , sau la cei mai multi nu , ptr-ca le-au ascuns , si cu toata bataia nu le-au dat , tu habar n-ai de Banat…go back .

anteconbega a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 16:34 )

el Nuevo Prostelo, aka Stupid People.

anteconbega a spus: (ianuarie 26th, 2018 at 08:05 )

Drukere, eşti confuz în continuare. Îţi satisfac prima solicitare: Arată-mi din alte regini salbe… nici în visul lor”. Iaca, citate din clasici ai etnografiei româneşti: Zona Vâlcea „Podoabele sunt folosite mai ales de fete si femei tinere. Acestea se reduc la acele gherdane adica margele colorate dispuse de regula pe o bentita neagra, de catifea purtate la gat. Salbele sunt realizate din bani ai perioadei, la cei mai putini avuţi si din bani de aur sau argint la cei înstariti.” Zona Muscel, general: „Portul femeiesc pe timp de vară este compus de obicei din cîrpoi (maramă) ţesut în casă, sau broboadă din comerţ, iie, fotă, brîu, bete, ciorapi, opinci sau « scarpeţi » şi mai rar papuci. În zona muntoasă se poartă încă salbe de galbeni la gât”. Muscel, particular, Boteni de Muscel, portul mocanilor „Atat fetele, cat si femeile tinere, purtau la gat salbe compuse din mahmudele si galbeni.” Moldova: “Cozile lăsate liber pe spate, cele rotite în jurul urechii sau strânse în coc sunt împodobite cu mărgele, flori naturale (în sezonul cald), panglici, agrafe de os sau ace de păr. Tinerele care proveneau din familii înstărite purtau pe frunte o salbă, formată din galbeni.”

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


L'architect du beaute

Administratie vezi arhiva Administratie

Primăria Timișoara

Primăria pregătește dosarele pentru finanțare și pentru autorizația de construire a reabilitării din Piața Mocioni

Primăria Timișoara pregătește dosarele pentru obținerea finanțării europene, respectiv a autorizației de construire pentru reabilitarea Pieței Mocioni.  Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați și urmează emiterea autorizației de construire pentru proiectul care include Piața Mocioni (Küttel), Piața Maria, Bulevardul 16 Decembrie 1989 și 10 străzi adiacente. Investiția municipalității include lărgirea trotuarelor, îmbunătățirea transportului public, extinderea spațiilor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria pregătește dosarele pentru finanțare și pentru autorizația de construire a reabilitării din Piața Mocioni
MINA Pop-Up 3 octombrie - 12 ianuarie

Politica vezi arhiva Politica

dermaskin-orizontal

Sport vezi arhiva Sport

După ce a anunţat şase nume noi, SCM USV Timişoara face publică lista a patru jucători care nu vor mai face parte din lotul campioanei

SCM USV Timişoara nu a pierdut timp odată cu finalul sezonului competiţional. Campioana ţării la rugby a anunţat zilele trecute lista a şase jucători noi care au semnat cu greuparea viola. Este vorba, aşa cum am mai scris, despre David Trăuşan, revenire de la Rapid, dar si transferurile lui Tudor Butnariu, Tudor Boldor şi Ovidiu...
Citeşte tot articolul Citeste articolul După ce a anunţat şase nume noi, SCM USV Timişoara face publică lista a patru jucători care nu vor mai face parte din lotul campioanei
isho.ro

Social vezi arhiva Social

Crăciun fericit!

De Sărbătoarea Crăciunului vă dorim să aveți parte de gânduri bune, multă bucurie, căldură în suflet și armonie, linişte şi foarte multă sănătate alături de cei dragi! Noi, cei de la deBanat.ro, vă mulțumim pentru că ne-ați fost alături și vă dorim s-aveți parte de cele mai frumoase sărbători cu putinţă. Crăciun fericit!  
Citeşte tot articolul Citeste articolul Crăciun fericit!
Muzeul National al Banatului
No More Bad Gifts

Economic vezi arhiva Economic

Pagina de internet a PPC și aplicația my PPC vor fi oprite câteva zile

PPC Energie și PPC Energie Muntenia își actualizează platformele online de comunicare cu clienții. Astfel, în zilele 27-28 decembrie website-ul www.ppcenergy.ro va fi indisponibil. De asemenea, în perioada 30 decembrie 2024-5 ianuarie 2025, unele servicii oferite de PPC Energie, inclusiv aplicația myPPC, vor fi temporar indisponibile, pentru a se asigura actualizarea sistemelor informatice, în vederea...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Pagina de internet a PPC și aplicația my PPC vor fi oprite câteva zile

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Crăciun fericit!

De Sărbătoarea Crăciunului vă dorim să aveți parte de gânduri bune, multă bucurie, căldură în suflet și armonie, linişte şi foarte multă sănătate alături de cei dragi! Noi, cei de la deBanat.ro, vă mulțumim pentru că ne-ați fost alături și vă dorim s-aveți parte de cele mai frumoase sărbători cu putinţă. Crăciun fericit!  
Citeşte tot articolul Citeste articolul Crăciun fericit!
SCM USV Timişoara nu a pierdut timp odată cu finalul sezonului competiţional. Campioana ţării la rugby a anunţat zilele trecute lista a şase jucători noi care au semnat cu greuparea viola. Este vorba, aşa cum am mai scris, despre David Trăuşan, revenire de la Rapid, dar si transferurile lui Tudor Butnariu, Tudor Boldor şi Ovidiu...
Citeşte tot articolul Citeste articolul După ce a anunţat şase nume noi, SCM USV Timişoara face publică lista a patru jucători care nu vor mai face parte din lotul campioanei
Primăria Timișoara pregătește dosarele pentru obținerea finanțării europene, respectiv a autorizației de construire pentru reabilitarea Pieței Mocioni.  Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați și urmează emiterea autorizației de construire pentru proiectul care include Piața Mocioni (Küttel), Piața Maria, Bulevardul 16 Decembrie 1989 și 10 străzi adiacente. Investiția municipalității include lărgirea trotuarelor, îmbunătățirea transportului public, extinderea spațiilor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria pregătește dosarele pentru finanțare și pentru autorizația de construire a reabilitării din Piața Mocioni
PPC Energie și PPC Energie Muntenia își actualizează platformele online de comunicare cu clienții. Astfel, în zilele 27-28 decembrie website-ul www.ppcenergy.ro va fi indisponibil. De asemenea, în perioada 30 decembrie 2024-5 ianuarie 2025, unele servicii oferite de PPC Energie, inclusiv aplicația myPPC, vor fi temporar indisponibile, pentru a se asigura actualizarea sistemelor informatice, în vederea...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Pagina de internet a PPC și aplicația my PPC vor fi oprite câteva zile
Primăria Timișoara are din această săptămână patru cinematografe funcționale în subordine. Ultimul reabilitat și redevenit funcțional după două decenii este cel din Freidorf, rebotezat Cinema Johnny, după numele cunoscutului timișorean Johnny Weissmuller. Peste 50 de copii au participat la „Crăciunul pentru toți”, un eveniment dedicat integrării sociale prin cultură. Acesta a fost organizat de Primăria...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La Cinema Johnny a avut loc primul eveniment de la reabilitare/FOTO
Consilierii locali timișoreni au aprobat, luni seara, în ultima ședință de plen a anului, proiectul de hotărâre privind aprobarea Studiului de Fezabilitate și a indicatorilor tehnico – economici aferenți obiectivului de investiție „C30. Radiala Nouă de Vest (Centura – Solventul)”. Proiectul este unul extrem de important, va asigura o conexiune facilă spre noua Centură Vest,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Studiul de fezabilitate pentru noua radială de vest a fost aprobat de consilierii locali
Muzeul Național de Artă Timișoara are plăcerea să anunțe deschiderea expoziției Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981), un eveniment aniversar care recontextualizează un moment de referință în istoria mișcării artistice timișorene. Expoziția va putea fi vizitată începând cu data de 27 decembrie 2024, în Galeria Paul Neagu, de la etajul II...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Deschidere expoziție „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”
† IOAN, Din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului Iubitului nostru cler, cinului monahal și drept-credincioșilor creștini, har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi, părintească binecuvântare. „Iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Scrisoarea pastorală de Crăciun a IPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului
După ce au picat o dată la vot proiectul taxelor și impozitelor locale, consilierii locali timișoreni de la USR, PSD și PNL s-au pus de acord după ce șefii de partid au agreat o reducere a cotei cu care să se aplice clădirilor nerezidențiale. Primarul Dominic Fritz a făcut amendamentul, care a scăzut la 1,7%...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Proiectul impozitelor locale pe 2025 trece de votul consilierilor. Scade doar impozitul pe clădiri nerezidențiale, nu și pentru autovehiculele timișorenilor
Top