Intors pe dos (cronică de film)

O nouă capodoperă Pixar, au titrat ziarele și revistele de specialitate după ce filmul de animație „Întors pe dos – Inside Out” a cucerit deopotrivă copii și adulți. Au greșit oare revistele de specialitate? În nici un caz! „Întors pe dos” este povestea unei fetițe de 11 ani care se mută cu familia din orășelul copilăriei într-o mare metropolă, lăsând în urmă amintiri, prieteni, casa copilăriei. Povestea spusă cu mult haz, pe alocuri punctată de mici drame ce storc lacrimi din ochii spectatorilor, încântă prin excelenta realizare tehnică și prin povestea spusă cu multă sensibilitate de personajele poveștii.

Filmul diferă de poveștile clasice prin introducerea unor personaje imaginare. Vocile din mintea noastră, acele mici gânduri și amintiri care ne urmăresc de-a lungul vieții lăsând în urmă frimituri mai vesele sau mai triste care duc din prezent până la primele amintiri conștiente. Riley (Kaitlyn Dias) este foarte supărată pe tatăl (Kyle MacLachlan) și mama (Diane Lane) ei pentru mutare, experimentând stări emoționale nemaiîntâlnite în micul orășel din Minnesota, loc în care juca cu pasiune hochei alături de buni prieteni. Noua școală îi crează deasemenea mari probleme emoționale. Singurătatea pe care o resimte față de ceilalți împreună cu incapacitatea juvenilă de a stăpâni noile emoții generează o seamă de scene cu mare încărcătură afectivă.

Alături de ea, conlucrând sau încurcând, îi stau chiar dușmanii: emoțiile ei. Astfel Riley, și așa cum se va vedea nu doar ea, este însoțită de Bucuria (Amy Poehler, reprezentând fericirea și perfecțiunea), Tristețea (Phyllis Smith, reprezentând nu doar tristețea, ci și blazarea, acceptarea eșecului ca parte din viață), Frica (Bill Hader, reprezentând teama de nou, de străini), Dezgustul (Mindy Kaling, reprezentând atât dezgustul culinar, cât și snobismul și chiar elitismul) și Furia (Lewis Black, un personaj foarte simpatic, cu fitilul foarte scurt, ca să zic așa).

Aceste voci care par a controla emoțiile fetiței, fiind uneori sursă de necazuri, iar alteori derivate din acțiunile ei prea dezinvolte, trec și ele printr-o maturizare alături de cea în mintea căreia sălășluiesc.

Poate părea o animație, un film de desene animate cum mai este denumit, complicată, vehiculând termeni din psihologie, sociologie și alte științe cu nume tehnice. Însă, vă asigur, copii sau adulți cu toții veți găsi motive să iubiți acest nou film marca Pixar!