La mai bine de un an de când conduce judeţul Timiş, Titu Bojin a înțeles că funcţia de preşedinte al CJ nu este atât de puternică pe cât credea. A învăţat să-i asculte pe cei care-l critică, pe cei care nu au dreptate şi pe adversarii politici. Şi a învăţat să nu riposteze doar de dragul ripostei, dar, printre rânduri, transmite mesaje cu înţelesuri pentru primarul Nicolae Robu, pentru senatorul Ilie Sârbu, dar şi către oamenii din imediata apropiere. În plus, preferă cireșii în locul palmierilor.
Puteţi da cinci exemple de realizări din primul an de mandat?
Pot da şi mai multe. Important este să dăm exemple pe care oamenii şi le-au dorit. Aş începe cu Muzeul Banatului, pentru care urmează să fie încheiată lucrarea în prima etapă, urmează să intrăm în a doua etapă, unde vom primi bani din fonduri europene. Există tentativa ca Muzeul Banatului să fie trecut ca muzeu naţional. Al doilea obiectiv, rămânând tot în zona culturii, este Muzeul Satului, o zonă de referinţă pentru timişoreni. În cursul acestei luni vor fi încheiate investiţiile. Pot să merg mai departe şi să trec la zona de infrastructură. Sunt realizaţi 17 kilometri, de la Mănăştiur, de la autostradă până la lacul Surduc. Drumul Mănăştiur-Traian Vuia-Surduc, pe care și l-au dorit mereu toţi cei care merg la sfârşit de săptămână la Surduc, singura zonă din Timiş în care putem discuta cât de cât de turism.
Am încheiat lucrarea pe drumul de la Lugoj la Ohaba Forgaci, 11,7 kilometri, o altă lucrare de referinţă. S-a încheiat apoi lucrarea de la conacul de la Sinersig, care va fi un centru al Direcţiei de Protecţie Socială. De asemenea se lucrează intens pe drumul de la Timişoara la Giroc. Probabil în această toamnă se vor termina lucrările. Ultima pe care o spun este închiderea discuţiilor pentru deponeul de la Ghizela, care ne permite să nu mai avem animozităţi în privinţa depozitării deşeurilor. S-a semnat contractul de operare cu Retim, care are obligaţia să aducă la un anumit nivel tot ce înseamnă deponeuri în judeţul Timiş. Activitatea CJT nu se rezumă la activitatea proprie şi la lucrările pe care le-am enumerat. Activitatea se referă la tot ce se întâmplă în judeţ. Sunt puţine proiecte la care CJT să nu fie parte la execuţia lor.
Care dintre ele este cea mai mare realizare?
Cea mai mare realizare este totuşi sprijinul pe care Guvernul Ponta l-a acordat judeţului Timiş. Pentru prima dată după 23 de ani am primit cei mai mulţi bani din ţară. Am fost pe locul I la banii alocaţi de la guvern pentru a plăti arieratele. E vorba de datoriile pe care le-au făcut primăriile în cei 7-8 ani de guvernare PDL. Noi am fost obligaţi să achităm aceste arierate. Sunt bucuros că ne apropiem de sfârşitul lor. Au fost achitate peste 2.000 de miliarde de lei, ceea ce nu este deloc simplu. Este o realizare a guvernului, dar vine şi la insistenţele noastre, ale parlamentarilor noştri, începând cu Ilie Sârbu şi terminând cu Cătălin Tiuch, preşedintele tineretului. Arieratele ne blocau deschiderea de noi investiţii.
E mai greu decât vă aşteptaţi să fiţi preşedinte la CJT? Mai aveţi timp şi de altceva?
De obicei am puţin timp pentru altceava. Nu mă aşteptam să fie aşa de greu. Am venit de la Direcţia Apelor, care nu este o instituţie uşoară. Pe de o parte, am intrat în aceste datorii pe care nu le ştiam. Ce s-ar fi întâmplat dacă banii de la Guvernul Ponta nu ar fi venit, spre exemplu, în Timişoara? Aici au mers aproximativ 1.300 de miliarde care s-au dus la Colterm şi la RATT. Nu m-am gândit că funcţia de şef la CJT este cu putere atât de limitată…
Înseamnă că nu prea aveţi mare putere?
Nu poţi ajuta foarte mulţi oameni din această postură. Asta rămâne ca o nerealizare a mea sufletească. La mine trec pragul zilnic zeci de persoane. Unii dintre ei vin cu probleme foarte simple. Cele mai multe probleme sunt de serviciu. Mulţi au rămas cu promisiunea că vom face locuri de muncă în continuare, alţii au probleme în familie, probleme juridice, probleme funciare. Sunt mulţi oameni cu necazuri. Rămâne această supărare că nu am posibilitatea să-i ajut pe mai mulţi. Din zece oameni care vin la mine, doar trei sau patru pleacă mulţumiţi.
Sunt şi probleme în a da un telefon la o instituţie a statului unde omul nu a fost primit, nu i s-a eliberat o adeverinţă ori nu a fost ascultat şi avea dreptate. Vin şi oameni care din start nu au dreptate, dar am tăria să-i ascult şi să încerc să le explic dacă au sau nu dreptate. Toate problemele îmi trec şi prin filtrul sufletului. Mă voi strădui să nu mă schimb, să pot mereu să-i ascult pe oameni. Indiferent dacă au sau nu dreptate.
Cum vă înţelegeţi cu predecesorul dumneavoastră, Constantin Ostaficiuc? Vă mai întâlniţi cu el? Vă dă unele sfaturi?
Cu domnul Ostaficiuc mă cunosc dinainte de revoluţie. În ultimul an ne-am întâlnit de trei sau de patru ori. O dată, de două ori la CJ şi în alte dăţi întâmplător. Nu cred că s-a pus problema de sfaturi. Fiecare gândeşte în modul lui cum să realizeze problemele. Nu am avut niciun fel de reproşurui în privinţa activităţii. Sunt bineveniţi şi domnul Ostaficiuc, şi domnul Coifan, şi domnul Sârbu şi ceilalţi colegi care au mai fost. Sunt bucuros dacă vin cu un sfat sau cu o întrebare la mine.
Ce relaţii mai aveţi cu senatorul Ilie Sârbu? Aţi avut multe divergenţe. Discutaţi cu el acum?
În politică sunt şi păreri diferite. Domnul Sârbu, fiind la nivel naţional, are posibilitatea să aprecieze aşa cum crede dânsul atât activitatea mea, cât şi a colegilor din PSD. Sunt convins că, împreună cu domnul Sârbu, putem să facem nişte lucuri pentru oameni. Nu am răspuns la niciun fel de afirmaţii nu numai ale domnului Sârbu, ale niciunui coleg din punct de vedere politic. Am considerat că este mai bine să le analizez. Unele sunt şi răutăţi transmise către Bucureşti inclusiv către domnul Sârbu. Cred că domnul Sârbu are destulă decenţă de a analiza toate informaţiile pe care le-a primit în această perioadă în care au mai fost animozităţi şi la adresa lui Titu Bojin… Dar nu ne-am certat niciodată şi sper să nu ne certăm. Suntem prieteni de atâţia ani, chiar dacă sunt anumite poziţii, anumite păreri.
Cum vă înţelegeţi cu co-preşedintele USL Timiş, Nicolae Robu?
Cu domnul Robu mă înţeleg foarte bine. Nu trebuie luate neapărat de bune anumite discuţii din anumite momente pe anumite bloguri sau ziare. Ne înţelegem bine, fiecare cu problemele lui din punct de vedere administrativ. Nu am intrat niciodată peste problemele domnului Robu şi nici nu o să intru. Celelalte discuţii, legate de politica de partid, cum îşi gândeşte fiecare pe viitor eventuale candidaturi, rămân valabile. Partea de partid fiecare o gospodărim, o iniţiem aşa cum credem. Sunt lucruri fireşti. Important este că suntem împreună şi nu am avut, să zicem, animozităţi în sensul adevărat al cuvântului.
Rămâne valabil că nu veţi mai vota proiectele de hotărâre de la CL Timişoara dacă acestea nu intră prima oară în comisii?
Rămâne valabilă discutarea anticipată a tuturor proiectelor de hotărâre. E valabil şi la Primăria Timişoara, în mod deosebit, dar şi la CJ, atunci când colegii de la un partid sau altul au nelămuriri.
Nu v-a prea ascultat domnul primar. La ultima şedinţă a CL Timişoara s-au băgat nenumărate proiecte peste ordinea de zi…
Sper ca domnul Robu să înţeleagă că, în mod normal, nu pot fi băgate în plen proiecte de hotărâri care nu sunt discutate înainte. Asupra cărora nu se poate pun de acord în aşa fel încât să nu fie animozităţi. O să insist la colegii din PSD şi la ceilalţi să fie în cunoştinţă de cauză despre proiectele pe care le votează. Asta chiar dacă îl susţinem fără probleme pe domnul Robu în ceea ce încearcă să facă în Timişoara.
Într-o şedinţă de partid, Nicolae Robu s-a plâns că PSD plăteşte ziarişti ca să fie el bălăcărit. Cum comentaţi?
Cred că a fost doar un exces de zel din punct de vedere ziaristic. Fiecare şef de partid, Robu sau Titu Bojin, întreține cum crede de cuviinţă relaţia cu ziariştii. Nu am făcut şi nu voi face niciodată, nici personal şi nici prin partid, aşa ceva. PSD nu este nici şantajabil, suntem prea mari să ne şantajeze cineva. Cred că domnul Robu şi-a revenit. Nu cred că îşi poate cineva permită să spună că PSD e şantajabil. Colegii care sunt în jurul meu şi care sunt în jurul lui Robu şi care sunt în relaţia cu presa sau care scriu trebuie să se abţină puţin în relaţia de prezentare când discutăm de colegi din partid sau din alianţă. Să fim puţin mai ponderaţi. Consider că domnul Robu a avut doar o supărare de moment.
Cât credeţi că va mai rezista construcţia politică numită USL?
În Timiş poate rezista şi după 2016. În ţară poate rezista până în 2016 pentru că interesele sunt comune. Fiecare trebuie să ne uităm însă în propria ogradă şi să vedem dacă nu avem pretenţii prea mari în anumite zone şi momente. Trebuie să ne uităm şi la ce spun cetăţenii, sondajele, la ce ne dorim să facem în viitor. În Timiş ne înţelegm în USL. Asta nu înseamnă că vom fi cuminţi şi că nu vom arăta cu degetul la ce se întâmplă într-o parte sau alta. Ca într-o familie. Nu poţi să spui că ai tăi copii sunt cei mai cuminţi şi să nu le mai dai o palmă la fund să-şi revină. Cred că trebuie să fim corecţi până la capăt.
Există deja probleme între PSD şi PNL la nivelul consiliului local. Vi s-a plâns Robu despre acestea?
Nu, nu am avut niciun fel de plângere. În afară de discuţia pe care am avut-o cu domnul Robu legată de ce înseamnă proiectele ce se discută în cadrul şedinţelor de consiliu. În rest nu cred că sunt alte probleme. A fost o plângere a domnului Robu, pe care a înţeles-o că va trebui să fie în aşa fel încât să nu mai intre în dezbaterea plenului proiecte pe care dânsul le propune şi nu sunt discutate în alianţă şi cu colegii care fac parte din consiliul municipal. Nu înseamnă că dacă avem o majoritate în consiliul local sau consiliul judeţean nu putem fi traşi de mânecă.
Este adevărat că aveţi legătură cu venirea lui Aurel Şunda la ACS Poli şi că se aşteaptă primii paşi greşiţi, pentru ca acesta să fie numit în locul lui Velcea?
Nu am nicio treabă. Nu m-am băgat. Nici nu o să mă vedeţi prin vestiare. Am fost în vestiar o singură dată când am intrat în divizia naţională. Nu fac echipe şi nu o să-mi dau niciodată cu părerea pe cine să bage antrenorul în teren. Velcea este antrenor şi nu îl va schimba nimeni fără o discuţie.
Cum apreciaţi activitatea viceprimarului Traian Stoia?
În ultima perioadă a fost foarte activ. A preluat din problemele primarului, din problemele Timişoarei, din problemele adminstrative, de patrimoniu. Sunt lucruri care se văd că s-au făcut din acest punct de vedere: identificarea spaţiilor, modul de plată al chiriilor, înercarea de egalizare a sumelor care se duc către bugetul CLT, încercarea de reabilitare a unor clădiri. Cred că activitatea domnului viceprimar Stoia poate fi trecută la pozitv fără probleme.
Sunteţi mulţumit de activitatea şefilor PSD din deconcentrate?
Urmează o evaluare a tuturor colegilor de pe funcţie din partea PSD. În funcţie de ce a făcut fiecare o să aibă şi acordul şi aprecierea noastră. Nu am avut ieşiri în decor, nu au fost oameni necorespunzători din punct de vedere profesional şi nici implicaţi în scandaluri deosebite. Am mers pe ideea profesionalismului la numirile din fiecare instituţie. Mai puţin a contat că nu au fost activi politic cât a contat că sunt foarte buni profesionişti.
Când terminaţi cu numirile în deconcentrate?
Nu am venit să schimb politicienii unora cu politicienii altora. Am venit cu dorinţa de a pune oameni bine pregătiţi pe orice post. Din punct de vedere legal, unii au avut termen pentru care au candidat, nu am vrut să facem acelaşi lucru ca PDL – să-i schimbăm pe toţi într-o singură noapte.
O întrebare la final: vă plac palmierii din oraş? V-aţi gândit să plantaţi câţiva şi la Remetea?
Nu m-am gândit la palmieri. Mă gândesc la ce înseamnă activitatea corectă pe care oamenii şi-o doresc. Eu rămân la meri, la peri, la cireşi, la gutui. Sunt pomi pe care noi putem să-i gestionăm. Le ştim bolile, ştim tot. Palmierii nu mă pasionează. E treaba domnului Robu dacă a considerat, din analizele dânsului, că unii timişoreni îşi doresc palmieri.
Comentarii prin facebook