Dezbatere post-factum: de ce avem statui ciudate in Cetate, despre rafinament si… rugina care nu e rugina

Statuile amplasate în centrul istoric, la finalul lucrărilor de reabilitare a zonei Cetate, au stârnit discuții furtunoase și multe ironii pe rețelele de socializare. Deși faptul e consumat, la Muzeul de Artă a fost organizată, miercuri seară, o dezbatere pe această temă, din care n-am putut afla, de exemplu, când va fi gata „Totemul” din fața Palatului Baroc.

sase statui

Șase statui pentru care Primăria Timișoara a plătit exact 523.010, 55 lei au fost amplasate în zona Cetate. Acestea au fost alese de colectivul de proiectanți care s-a ocupat dea reabilitarea centrului istoric, condus de arhitectul Șerban Sturdza. Cele șase statui sunt „Marea piramidă“ și „Coajă de om”, de Mircea Roman, „Supermam“ și „Eva”, realizate de Virgil Scripcariu, un ansamblu de coloane, care poartă semnătura lui Ion Nicodim, și „De-a telefonul”, a artistului timișorean Bogdan Raţă. Cea de-a șaptea lucrare, „Totem” lui Mircea Roman, încă nu e gata și oricum e văzut mai degrabă ca… un post trafo, decât ca o lucrare de artă. Timișorenii n-au fost prea încântați, astfel că au umplut rețelele de socializare cu postări ironice. Însă indiferent de cât de mult le displac oamenilor, un lucru e cert: statuile nu vor dispărea prea curând.

În aceste condiții, pare cel puțin ciudată organizarea abia acum a unei dezbateri pe tema „Integrarea lucrărilor de artă moumentală în spațiul public urban din zona istorică a orașului Timișoara”. Aceasta a avut loc în seara de 9 martie, la Muzeul de Artă, în prezența dr. Ioana Vlasiu, prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu, prof. univ. dr. Cătălin Bălescu (rector UNARTE București), prof. univ. dr. Adrian Guță (UNARTE București), prof. univ. dr. Ileana Pintilie (Universitatea de Vest), dar și a arhitectului Șerban Sturdza și a artiștilor Bogdan Rață, Mircea Roman, și Virgil Scripcariu sau a primarului Nicolae Robu. Edilul a spus, din nou, că „e mândru că și-a asumat aceste lucrări”, deși a „încasat” pentru asta nenumărate critici. Una dintre concluzii – oricum tardivă, în condițiile în care statuile au fost nu doar alese, ci și așezate în Cetate, pe un traseu care nu depășește 15 minute în plimbare – a fost aceea că nu trebuie confundate „deciziile care trebuie să aibă o abordare elitistă cu acelea pentru care nevoie de o consultare populară”.

trei statui1

În martie 2015, timișorenii erau totuși invitați să spună ce fel de statui vor să vadă în Cetate. Pe lista propunerilor s-au regăsit Eugeniu de Savoya, Claudius Florimund Mercy, Pavel Chinezul, Carol Robert de Anjou, cI.L. Caragiale, Vasile Alecsandri, Goethe sau Nikolaus Lenau, dar și Traian Vuia, Francesco Illy sau Phoenix. Oamenii au mai vrut o statuie agățată de un felinar, un căutător de comori, o bicicletă, o statuie a lui Johnny Weissmuller sau… o cadână. Sculptorul Virgil Scripcariu a recunoscut, în timpul discuției de la Muzeul de Artă, că nu se aștepta ca „Supermam” sau „Eva” să nască atât de multe reacții adverse și crede că timișorenii ar trebui să fie mândri că în orașul lor se regăsesc lucrări semnate de Mircea Roman, premiate în multe țări ale lumii.

Revenind la Mircea Roman, „Totemul” așezat în fața Muzeului de Artă e considerat, de simplii timișoreni, absolut hidos și nu are ca rol decât sluțirea Palatului Baroc. De la nivel artistic însă, lucrurile se văd cu totul altfel! S-a adus astfel în discuție „rafinamentul” rezultat între contrastul dintre corten („tabla” din care este realizat soclul lucrării, de fapt un aliaj special, care arată de la bun uzat) și fațada renovată a Muzeului de Artă. Necunoscătorii au putut afla astfel că aspectul ruginit nu este o întâmplare, ci ceva studiat. „Nu trebuie să existe temerea că fațada Muzeului de Artă va fi obturată de aceste lucrări”, a susținut Cătălin Bălescu, rectorul UNARTE București, care s-a declarat încântat de felul în care arată acum centrul istoric al Timișoarei. Mai trebuie spus că „Totemul”, care a costat fix 62.020 lei, nu este încă finalizat. Practic, pe structura din corten – nu din tablă! – mai trebuie „aninat” un personaj. Când se va întâmpla asta nu se știe foarte clar. La fel cum nu e clar care a fost rostul unei astfel de discuții, în condițiile în care statuile sunt deja la locul lor…

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

6 comentarii pentru acest articol

timisorean a spus: (March 10th, 2016 at 12:25 )

Se pare ca acesti oameni cred ca noi cetatenii suntem prosti. Evident ca aceste statui sunt hidoase si ca acel bloc de rugina din fata Palatului Baroc e ingrozitor si strica frumusetea Pietei Unirii impreuna cu acele “fotolii”, dar in spatele acestora se afla de fapt afaceri si comisioane. Sa se faca public cat au costat fiecare si cine a beneficiat de bani. Pentru asta si multe altele noi cetatenii vom sanctiona primarul la vot.

Cristian a spus: (March 10th, 2016 at 12:57 )

…”tolerantul” Nae Ionescu vorbea despre “cinismul justificat al intelectualilor care opereaza cu abstractiuni”…

Octavian a spus: (March 10th, 2016 at 14:52 )

Astea refelcta rezultatul culturii noastre, mergind mult inapoi in historie …

Carol a spus: (March 11th, 2016 at 09:25 )

Cred ca si arta moderna trebuie sa-si gaseasca locul in Timisoara. Cred ca statuile nou amplasate din centrul istoric sunt OK, dar amplasarea unora dintre ele nu a fost tocmai cea mai fericita. Spre exemplu, soclul statuii neterminate din Pta Unirii, din fata Palatului Baroc. In momentul de fata, daca vrei sa faci o poza cu fatada Palatului Baroc, nu mai ai ai aceasta posibilitate, d.c. este ecranata in buna parte de acest soclu. Oriunde altundeva in Europa, muzeele de arta si nu au parte de un asemenea tratament. Vrem sa atragem turisti dar in loc sa punem in valoarea monumentele pe care le avem, ingreunam accesul viziual la ele. O situatie similara ar fi legata de colonada cu inimioare din fata portii cetatii de pe Str. Mercy. De ce acolo? Sunt atatea alte locuri in Cetate unde ar fi putut fi amplasate…
Observ cu tristete ca persoanele cu drept de decizie in cazul alegerii acestor statui nu au ales nici macar 1(una) bucata statuie in stil clasica, desi cetatenii care au propus la momentul respectiv subiecte de statui s-au pronuntat in mod zdrobitor in favoarea acestui gen de statui. Din atatea, nu putea macar una sa fie in stil clasic. Lasand la o parte respectul fata de cetatenii care au votat. Timisoara are atatea persoane carora ar trebui sa le fie recunoscatoare: Eugeniu de Savoia, Florimund Mercy, Virgil Economu, Corneliu Miclosi, Nicolaus Lenau, Bartok Bela, chiar si Carol Robert de Anjou, desi ca personaj istoric este mai greu de digerat la noi, pentru incercarea de a cucerii Tara Romaneasca, curmata de Barasab I la Posada. Totusi sa nu uitam ca acest rege maghiar de origine franceza a facut din Timisoara, capitala regatului maghiar si ca doar in timpul lui Timisoara a fost vreodata capitala. Nimeni nu vorbeste de Generalul Rukavina, cel care a aparat Timisoara de armatele revolutionare maghiare care voiau sa cucereasca cetatea in 1848. Cetatea si locuitorii ei nu au fost omorati si/sau jefuiti de hoardele revolutionare (care apropo, nu erau constituite doar din maghiari, ci si din polonezi, croati, cehi, etc.) datorita acestui om, care a si murit la Timisoara, la sfarsitul asediului. Maghiarii din Timisoara au voie sa instaleze placute comemorative in locatiile unde au locuit generali revolutionari maghiari (a se citi polonezi, cehi, etc.), gen Klapka, si sa puna coroane de flori in fiecare an pe 15 Martie. Nimic mai frumos, sa-ti cinstesti trecutul, dar daca nu altceva, macar asta ar trebui sa ne indreptateasca pe noi toti ceilalti sa putem sa punem coroane la Monumentul Fidelitatii, undeva in cetate, la loc de cinste, nu intr-un cimitir uitat de lume. Verificati cate orase din Imperiul Habsburgic au primit de la Administratia Imperiala astfel de monumente. Daca l-am reamplasa si restaura poate am mai cinsti si pe Imparateasa Maria Tereza, a carei statuie se regasea pe Monumentul Fidelitatii, refacandu-i statuia (originalul, partial distrus se gasea la Muzeul de Istorie din Timisoara. Povestea cu imposibilitatea de a fi restaurat are doar rolul de a linisti UDMR-ul acum inainte de alegeri, ca sa voteze in C.J. si C.L. cu cine trebuie.

corial1 a spus: (March 12th, 2016 at 11:33 )

Cred ca respectivele “opere de arta” pot ramane unde sunt, cu un mic amendament: Sa fie platite din buzunarul cui le-a comandat, sau, optional, daca tot le-a platit, le poate duce si acasa, eventual sa le plaseze in sufragerie sau in dormitor….Cred ca zonele istorice in discutie, se armonizeaza cu opere de stil clasic, nu cu aceste “kits”uri.

Dan a spus: (March 15th, 2016 at 13:27 )

Statuile nu mă deranjează, unele chiar sunt faine. Dar prostia aia ruginită din fața Muzeului e hidoasă. E o chestie industrială, de neam-prost. Obturează clădirea, nu poți face poze, e frig pe lângă ea… „artistul” (mare chestie să faci o bucată de tablă ruginită, multe studii sunt necesare) ar putea să și-o pună în grădină pe post de loc de dat cu capul.

Totuși voi spune că mă bucur că nu s-au făcut tâmpenii istorico-patriotice. De genul Decebal pe cal sau Mihai Viteazu… dar am scăpat de dracu și am dat de măsa 🙁

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

Robu explica de ce a castigat alegerile in PNL Timis: e bun, e drept, e cinstit si corect

Nicolae Robu este, fără discuții, câștigătorul absolut al alegerilor din PNL Timiș. Are exact echipa pe care și-a dorit-o și e convins că filiala a ieșit mai puternică după scrutin. Într-o postare pe Facebook, șeful liberalilor ține scorul ca la meci și revine la una dintre temele sale favorite: „zmeii” care nu pot niciodată să câștige o bătălie.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Robu explica de ce a castigat alegerile in PNL Timis: e bun, e drept, e cinstit si corect
Centrul de Echitatie Herneacova

Sport vezi arhiva Sport

Adio, Europa! Timisoara Saracens pierde returul cu Krasny Yar si rateaza calificarea în Challange Cup

Nu a fost ziua lor... chiar în momentul în care era nevoie mai mult ca niciodată de o evoluţie consistentă a bănăţenilor de la Timişoara Saracens. Campioana naţională de rugby nu a profitat de victoria din deplasare, 17-12 în faţa ruşilor de la Krasny Yar Krasnoyarsk, şi a capotat pe teren propriu, 18-27.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Adio, Europa! Timisoara Saracens pierde returul cu Krasny Yar si rateaza calificarea în Challange Cup
MNB – Muzeul Național al Banatului

Social vezi arhiva Social

Statiunea Buzias

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Nicolae Robu este, fără discuții, câștigătorul absolut al alegerilor din PNL Timiș. Are exact echipa pe care și-a dorit-o și e convins că filiala a ieșit mai puternică după scrutin. Într-o postare pe Facebook, șeful liberalilor ține scorul ca la meci și revine la una dintre temele sale favorite: „zmeii” care nu pot niciodată să câștige o bătălie.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Robu explica de ce a castigat alegerile in PNL Timis: e bun, e drept, e cinstit si corect
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul creștin. Purtătorul de biruință este sărbatorit, în fiecare an, pe 23 aprilie. Sf. Gheorghe este patronul spiritual al Casei Regale a Angliei, ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei și Serbiei, dar și al armatei române. Sân-George este protectorul naturii înverzite, al vitelor și al oilor.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Sfantul Gheorghe, purtatorul de biruinta
Alin Nica a pierdut competiția pentru președinția PNL Timiș și nu-și dorește funcția de secretar general. El spune că acum este momentul ca echipa care a „câștigat” alegerile de anul trecut să conducă filiala și să-și demonstreze valoarea. Nica afirmă, pe de altă parte, că unii dintre colegii săi se gândesc la varianta de a părăsi partidul, însă nu crede că aceasta este soluția.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Alin Nica: Nu ma pot ridica la standardul impus in filiala de Alin Popoviciu, dar mergem inainte
Prim-vicepreședinte (Domeniul Strategii Politice și Comunicare): Marilen Pirtea – 344 voturi Prim-vicepreședinte (Domeniul Politici Publice): Gheorghe Nastor (145 voturi) Vicepreședinți: Cosmin Costa (251 voturi) – Departamentul pentru Politici Economice, Mediu de afaceri, Dezvoltare Regională și Fonduri Europene Carmen Popescu (271 voturi) – Departamentul pentru Politici Sociale, Relații cu Sindicate, Patronate, Organizații Neguvernamentale și grupuri de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cine sunt prim-vicepresedintii si vicepresedintii PNL Timis
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top