Președintele a promulgat noul cod al muncii, act normativ declarat constituțional de către Curtea Constituțională în cursul săptămânii trecute și pentru adoptarea căruia guvernul și-a asumat răspunderea în 8 martie. Moțiunea de cenzură a opoziției a fost respinsă în 17 martie.
Liderii de sindicat sunt de părere că noul act normativ reduce mult din s sindicatelor de a apăra drepturile angajaților, chiar și în instanță. „Cel mai rău lucru este că, din momentul publicării lui în Monitorul Oficial, atât în sistemul bugetar, cât și în cel privat, salariații vor putea fi concediați oricând. În această situație, rolul sindicatului aproape că nu mai există, pentru că angajatorul nu mai este obligat să îl anunțe printr-o notificare scrisă de imediata concediere planificată. Dispar minime măsuri de siguranță pentru angajați, pentru că și în instanță sunt reduse șansele de a mai obține anumite drepturi”, spune Tiberiu Negrei, președintele sindicatului din Primăria Timișoara. „Din punctul meu de vedere, Codul muncii duce la o mărire a drepturilor angajatorilor și o diminuare a drepturilor angajaților, la o slabă protecție a acestora. Securitatea muncii nu se regăsește în noul act. Vom vedea în ce măsură vor avea loc efectele de care noi am avertizat: adică angajatorii vor trece toți de la contract de muncă pe perioadă nelimitată la unul pe perioadă limitată, pentru că, în acest fel, nu mai trebuie să dea socoteală nimănui și pot face oricând concedieri. În plus, cred că ni se pregătește ceva, pentru că este specificat că toate contractele colective de muncă încheiate au valabilitate până la 31 decembrie 201robabil că se încearcă scoaterea acestora din legislație, ceea ce va fi foarte grav”, a declarat Ștefan Gogoșanu, președinte „Cartel Alfa” Timiș.
Cele mai importante modificări aduse legislației din relațiile de muncă sunt: eliminarea caracterului obligatoriu al aplicabilității contractelor colective de muncă; introducerea criteriilor de performanță, stabilite de angajator; absolvenții fac obligatoriu un stagiu la început de carieră; angajații de la stat riscă să nu mai primească salarii compensatorii la concedierile colective; perioada de preaviz se prelungește la 20 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și la 30 de zile pentru cele de conducere; angajatorii care au un anumit număr de salariați la negru riscă până la doi ani de închisoare; perioada de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, este de cel mult 90 de zile calendaristice; pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern și în contractul individual de muncă; contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni; se majorează sporul acordat pentru munca din timpul nopții de la 15% la 25 % din salariul de bază, în cazul în care timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru; primirea la muncă a până la trei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă va fi sancționată cu amendă de la 30.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 de lei; impunerea unei perioade de 45 de zile de la disponibilizarea colectivă în care angajatorul să fie obligat să angajeze aceleași persoane, pe aceleași posturi, fără concurs sau perioadă de probă, dar articolul nu se aplică angajaților din sistemul bugetar; posibilitatea angajatorului de a nu justifica motivele pentru care a decis să reducă sau chiar să întrerupă temporar activitatea sau să plătească, o dată pe trimestru, numai 75% din salariul lunar convenit.
Comentarii prin facebook