Printre bucatele nelipsite de pe masa de Paşte se numără ouăle înroşite, mielul, cozonacul şi pasca. Se spune că găoacele ouălor folosite la prepararea pascăi trebuie să fie aruncate într-o apă curgătoare, ca să ferească găinile de uliu.
Creştinii vopsesc ouăle în roşu, simbol al sîngelui lui Hristos răstignit pe cruce. Mitologic, ouăle sunt un simbol al vieţii şi al fertilităţii. Unele popoare consideră oul ca simbol explicit al divinităţii. Un obicei păstrat şi în Orientul Apropiat este de a împărţi ouă de Paşte, în semn de afecţiune. Fiecare ţară are obiceiurile ei în ornamentarea ouălor de Paşte. În Grecia, spre exemplu, tradiţia spune că acestea trebuie să fie neapărat roşii, de culoarea sângelui Mântuitorului. Slavii colorau coaja ouălor de Paşte prin procedee speciale, în auriu şi argintiu, ca simbol al celor mai preţioase metale. Austriecii, ca şi românii de altfel, pun la mare preţ vopsirea ouălor cu produse naturale: fierberea lor în coji de ceapă, de exemplu. Rămânând în Europa Occidentală, nu trebuie uitată tradiţia germană de a împodobi, de Paşte, un pom. În fiecare casă, gospodina pregăteşte un fel de pom în miniatură, din crengi înflorite pe care va lega ouă colorate, iepuraşi sau puişori din lemn colorat. Există multe legende legate de ouăle pascale, în afara credinţei potrivit căreia acestea, fiind aduse de mironosiţe sub sfânta cruce, au fost înroşite de sângele Mântuitorului răstignit. În Bucovina există o legendă conform căreia ouăle roşii se fac în amintirea unui episod sacru: evreii au aruncat cu pietre în Mântuitor, dar acesta le-a transformat în ouă roşii, spre mirarea duşmanilor săi. Se spune că nu este deloc bine să păstraţi ouă sau găoace după Paşte în casă, indiferent cât de frumos ar fi acestea încondeiate, pentru că s-ar putea ascunde necuratul în ele. Alt rit tradiţional cere ca în dimieaţa de Paşte, întreaga familie să se spele pe faţă cu apă curată, proaspăt scoasă din fântână, în care au stat ouă înroşite şi monede de aur şi argint. Numai aşa, oamenii vor deveni rumeni la faţă, sănătoşi, curaţi şi bogaţi.
Comentarii prin facebook