Politica de coeziune 2014-2020: crestere economica si ocuparea fortei de munca

După ce în articolele anterioare s-a prezentat eficienţa şi capacitatea (sau incapacitatea) României de a absorbi fondurile europene nerambursabile care i s-au atribuit pentru perioada 2007-2013, acest articol prezintă modul în care se pregăteşte următoarea perioadă de programare financiară 2014-2020.
Este interesant de văzut care sunt priorităţile pentru următoarea perioadă şi pe ce domenii se vor cheltui cei mai mulţi bani la nivel european, dar, cel mai important, de ce sume va beneficia România şi pe ce trebuie cheltuite acestea.
Uniunea Europeană a propus pentru perioada 2014 – 2020 un buget de 1.025 miliarde euro, dintre care 376 miliarde euro sunt alocaţi pentru instrumentele politicii de coeziune 2014 – 2020, 40 miliarde euro pentru facilitatea „Conectarea Europei” care finanţează proiectele transfrontaliere de energie, transport şi tehnologia informaţiei, iar 649 miliarde merg către agricultură, cercetare etc.
Comisia Europeană propune o serie de principii comune aplicabile tuturor fondurilor. Printre acestea se numără parteneriatul şi guvernanţa pe mai multe niveluri, respectarea legislaţiei UE şi a legislaţiei naţionale aplicabile, promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi, nediscriminarea şi dezvoltarea durabilă.
Pentru a maximiza impactul politicii în ceea ce priveşte realizarea priorităţilor europene, comisia propune consolidarea procesului de programare strategică. Aceasta implică introducerea unui cadru strategic comun, a unor contracte de parteneriat şi a unei liste de obiective tematice conforme cu Strategia Europa 2020 şi cu orientările integrate ale acesteia.
Fondul de coeziune va continua să sprijine statele membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE-27 pentru realizarea de investiţii în reţelele transeuropene de transport (TEN-T) şi în domeniul mediului.
Cele trei fonduri importante prin intermediul cărora sunt alocate resurse financiare europene funcţionează şi în perioada 2014-2020: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. Printre priorităţile acestor fonduri în perioada 2014-2020 amintim: cercetare, dezvoltare şi inovare; îmbunătăţirea accesului la informaţii şi a calităţii acestora, precum şi la tehnologiile comunicaţiilor; schimbările climatice şi trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon; sprijin comercial acordat IMM-urilor; infrastructurile de telecomunicaţii, energie şi transport; consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă; infrastructurile de sănătate, educaţie şi sociale; dezvoltarea urbană durabilă; promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor; promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; efectuarea de investiţii în domeniul educaţiei, al formării competenţelor şi al învăţării pe tot parcursul vieţii.
În domeniul mediului, Fondul de coeziune va sprijini investiţiile în adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor, investiţiile în sectoarele apei şi deşeurilor, precum şi în mediul urban. În domeniul transporturilor, Fondul de coeziune va contribui la investiţiile în reţeaua transeuropeană de transport, precum şi la cele în sisteme de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon şi în transportul urban.
Pentru a asigura concentrarea investiţiilor la nivelul UE pe aceste priorităţi, se stabilesc alocări minime pentru un anumit număr de zone prioritare. De exemplu, regiunile mai puţin dezvoltate (cazul României) ar trebui să dispună de o paletă mai largă de priorităţi de investiţii, care să reflecte nevoile mai mari de dezvoltare ale acestora. Însă acestea vor trebui să aloce cel puţin 50% din resursele FEDR pentru eficienţă energetică şi energii regenerabile, inovare şi sprijin pentru IMM-uri.
În conformitate cu angajamentul UE faţă de creşterea incluziunii, cel puţin 20% din sumele alocate FSE ar trebui să fie utilizate pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. Pentru a facilita utilizarea FSE, în special de către operatorii de mici dimensiuni, propunerea de regulament prezintă opţiuni mai simplificate privind costurile. În plus, se propune ca, în cazul operaţiunilor mici, statele membre să fie obligate să utilizeze rate forfetare sau sume forfetare.
Pentru a putea evita neajunsurile actualei perioade de programare, autorităţile române iau în considerare asigurarea unui parteneriat mult mai extins şi mai interactiv cu societatea civilă, sindicatele şi patronatele, mediul economic (camerele de comerţ, firmele de consultanţă) şi mediul financiar-bancar.
Lista Programelor Operaţionale pentru perioada 2014 – 2020 va fi stabilită până în luna septembrie a acestui an, urmând ca în perioada octombrie – decembrie 2012 să se elaboreze un prim draft al acestora.
În ceea ce priveşte dezvoltarea regională, se discută două variante – fie câte un program regional dedicat fiecărei regiuni în parte, fie un singur program regional integrat.
La nivel sectorial, programelor operaţionale sectoriale existente în această perioadă le vor lua locul programele multi-fond, care vor fi finanţate prin mai multe categorii de fonduri structurale. Axele prioritare din cadrul acestora vor fi finanţate, însă, printr-un singur instrument structural.

Autor
Etichete , ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

isho timisoara

Cele mai citite articole


Aconnect - Digitalizam Romania

Administratie vezi arhiva Administratie

gauss-topografie-timisoara_728x90px

Politica vezi arhiva Politica

Iulius Town
Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Un club diferit… Poli îl cheamă pe Alexa înapoi după 12 ore de la demisie

Deși nu joacă nimic, suporterii din conducere nu pot fără Alexa. Aceștia s-au întâlnit de urgență și au hotărât să continue cu „chirurgul” pe bancă. Acesta va avea mână liberă să facă ce schimbări vrea. „Reprezentanții Universității Politehnica Timișoara și ai Asociației Suporterilor Timișoreni ”Druckeria” implicați în conducerea clubului au hotărât, în urma unei ședințe...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un club diferit… Poli îl cheamă pe Alexa înapoi după 12 ore de la demisie
dermaskin-orizontal

Social vezi arhiva Social

Muzeul National al Banatului

Economic vezi arhiva Economic

frontiera Serbia

Timişorenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă foarte des în Serbia după produse sârbeşti, fiindcă vor veni acestea la Timişoara

Produsele sârbeşti din domeniul agricol vor ajunge în magazinele unui lanţ românesc, care activează mai ales în vestul ţării: Arad, Oradea, Timişoara. Acest luru este posibil după lungi negocieri ale fermierilor sârbi, care au durat aproape un an. Fermierii sârbi încep să își vândă produsele în magazinele lanțului românesc de magazine Remarkt, anunaţă economedia.ro. Acest...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timişorenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă foarte des în Serbia după produse sârbeşti, fiindcă vor veni acestea la Timişoara

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Incidentul de luni, când un migrant a decedat la Timișoara în urma unui conflict între două grupuri de afgani, încinge la maxim spiritele în administrația timișoreană. Pare că toată lumea se ceartă cu toată lumea, în loc să se caute soluții pentru rezolvarea problemei acestor migranți. Ultimii ”supărați” sunt prefectul USR Zoltan Nemeth şi președintele...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Prefectul Zoltan Nemeth și șeful CJ Timiş, Alin Nica, se ceartă pe tema migranților
Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale caută un băiat, de 14 ani, dispărut din satul Leucușești, județul Timiș. Marți, în jurul orei 10:20, Todorov Răzvan Florin ar fi plecat de la domiciliul său din comuna Bethausen, sat Leucușești, județul Timiș, iar până în prezent nu a mai revenit. Semnalmente: înălțime 1.50 m, aproximativ 50 kg., păr...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Poliția, în alertă. A dispărut un băiat dintr-un sat timișean/Update. Băiatul a fost găsit
Comuna Giulvăz continuă să aibă o rată de infectare mai mare de 7,5 la mia de locuitori, astfel că rămâne în scenariul dur de restricţii. Asta înseamnă că circulaţia va fi interzisă după ora 20.00, cu unele excepţii, iar magazinele se închid la 18.00. Comunele Banloc, Pietroasa și Secaș au ieşit de sub toate restricţiile....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Comuna Giulvăz rămâne în scenariul dur de restricţii
Direcția de Drumuri și Poduri Timișoara are un nou director. După plecarea în pensie a longevivului Horațiu Simion, la conducerea instituției a fost adusă o altă persoană cu activitate îndelungată în cadrul acestei instituții. Începând de miercuri, 20 aprilie, conducerea DRDP Timişoara va fi asigurată de Nicoleta Pordea, prin decizia Consiliului de Administrație al CNAIR...
Citeşte tot articolul Citeste articolul DRDP Timișoara are director nou
Sute de tone de gunoaie din rampe clandestine au fost adunate de Primăria Timișoara numai în ultima lună, iar aceasta scoate din buzunarul instituției sute de mii de lei. Cu banii care îi dăm pentru eliminarea acestor rampe puteam să facem câteva grădinițe sau un ministadion, spune primarul Dominic Fritz. Aproape 700 de tone de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria adună sute de tone de deșeuri din rampele clandestine din Timișoara. Se cheltuie sute de mii de lei lunar/FOTO
”Febra” guvernamentală se transmite și la nivel micro, mai precis la Timișoara. Președintele CJ Timiș, liberalul Alin Nica, îi transmite primarului Timișoarei, USR-istul Dominic Fritz, că sintagma, ”numai noi oferim spații de carantinare pentru migranți”, nu mai este valabilă. Cel puțin de o săptămână, de când autorităților județene li sa cerut să ofere asemenea spații...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cine oferă spații de carantinare pentru migranți la Timișoara. CJ Timiș spune că primăria nu e singura, doar că problema e… blocată
În judeţul Timiş există nouă focare active de Covid-19, care se află în supraveghere epidemiologică, anunţă Direcţia de Sănătate Publică.                        Faţă de ziua precedentă a apărut un nou focar la o firmă privată din Lugoj, unde sunt șapte cazuri de covid. Focarele active sunt: FIRMĂ PRIVATĂ UTVIN –  37 cazuri confirmate –  Focar în supraveghere...
Citeşte tot articolul Citeste articolul A apărut un nou focar de covid la o firmă din Lugoj
Rata de infectare în Timişoara este azi 3,36, în scădere faţă de ziua precedentă, când era 3,51. La nivelul judeţului, rata este azi 3,1 tot în scădere față de ieri, când era 3,22. Cel mai mare coeficient de infectare din Timiș se înregistrează azi la Jebel: 9,93. Astăzi, conform datelor furnizate de Direcția de Sănătate...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Rata de infectare scade și azi la Timișoara
Top