Nutriționiștii din România spun că produsele vândute sub denumirea „cereale” sunt la fel de dăunătoare ca dulciurile și ar trebui evitate. Ele conțin atât de mult zahăr, încât, pe termen lung, produc efecte ireversibile. Părinții nu par însă conștienți de acestea.
Cerealele cărora li se face atât de multă reclamă conțin, la 100 de grame, între 74 și 85 de grame de glucide, din care zahăr pur între 24 și 35 de grame. Altfel spus, dintr-un singur castronaș mâncat dimineața, un copil și-a luat deja doza maximă de zahăr admisă pentru o zi. În ziua respectivă, copilul nu ar trebui să mai consume deloc glucide, ceea ce este imposibil. La naștere, copilul nu vrea un gust anume. Apetența pentru dulce îi este indusă încă de mic, laptele fiindu-i îndulcit. De această situație profită din plin producătorii de cereale pentru micul dejun. O cutie de jumătate de kilogram de cereale Nesquik sau de orice alt fel costă aproximativ 13 lei, în timp ce pe un kilogram de porumb procesatorul cerealelor plătește mai puțin de un leu. Dintr-un kilogram de porumb se fac mai mult de două cutii de cereale. Producătorii adaugă zahăr, pentru că micuții vor dulce, și, ca să fie siguri că i-au câștigat definitiv, din când în când pun în pachet și câte o jucărie. „Aceste cereale nu sunt recomandate nici măcar adulților. Pe copii îi îmbolnăvesc direct. Aceste denumiri generice păcălesc. Sunt cereale, dar nu sunt bune. Sunt un fel de bomboane. Sunt la fel cu biscuiții dulci, cu cremă sau fără, sau cu produsele de cofetărie. Vitaminele de sinteză pe care le conțin nu ajută nici ele prea mult, pentru că nu pot fi asimilate”, spune dr. Gheorghe Mencinicopschi. Cerealele pe care ar trebui să le mănânce un copil la micul dejun ar trebui să fie integrale sau fulgi de ovăz presați.
Nutriţioniştii avertizează ca un consum ridicat de zahăr la vârste fragede este foarte dăunător. „Aportul de produse zaharoase favorizează îngrășarea. Copilul începe să aibă probleme de statică, i se modifică osatura, scheletul i se strâmbă. Coloana vertebrală dă în scolioză, picioarele în x, oasele devin fragile. Apar hipertensiunea, problemele de colesterol și, în final, diabetul”, spune dr. Monica Mărăzan, specialist în diabetologie pediatrică. Medicul susține că, dacă părinții ar drămui ceea ce consumă copiii, lucrurile nu ar sta atât de grav. Cu două linguri de cereale într-o cană cu lapte la micul dejun și doar o prăjitură pe săptămână, dieta copilului ar fi mult mai echilibrată. Sunt însă prea puțini părinți care sunt preocupați de acest aspect. „Toți părinții spun că ei își alimentează copiii sănătos, că le dau cereale la micul dejun. Asta înseamnă un bol de cereale pline de zahăr, peste care se toarnă puțin lapte”, mai spune dr. Mărăzan.
Într-o dietă echilibrată, jumătate din aportul zilnic de energie al copilului trebuie să provină din glucide, care sunt cea mai importantă sursă de energie a organismului. Ele provin din zahăr, dar și din cartofi, fasole, mazăre, cereale integrale, orez și pâine. Sunt recomandate glucidele cu descompunere înceată, din cereale integrale neexpandate, legume sau pâine.
[nggallery id=1098]
Comentarii prin facebook