Aproape jumătate din românce nu folosesc metode contraceptive și nu se sperie de perspectiva unei sarcini nedorite. Sunt dispuse să facă avort fără să se teamă de consecințe. La unul dintre spitalele de obstetrică-ginecologie din Timișoara, anul trecut s-au făcut peste 1.000 de chiuretaje la cerere.
Cabinetul de avorturi la cerere al oricărui spital de obstetrică-ginecologie din România e vizitat zilnic de femei care nu vor să devină mame. Cele mai multe sunt sub 20 de ani, singure și înspăimântate. Rar, câte una dintre ele vine cu iubitul. Prin rotație, medicii sunt „de serviciu” la întreruperi de sarcină. O intervenție durează jumătate de oră și costă 80 de lei cu anestezie locală. Pentru încă 50 de lei, anestezia e generală.
Miercuri dimineață, la policlinica Spitalului „Dr. Dumitru Popescu”, așteptau să fie consultate cinci fete. Cea mai mare are 19 ani. Toate speră ca rezultatul testului de sarcină cumpărat din farmacie să fi fost fals pozitiv. La ieșirea din cabinet, această iluzie e spulberată. Plătesc la casierie, apoi așteptarea se mută în fața cabinetului în care se fac întreruperile de sarcină la cerere. Consiliere psihologică nu există, astfel că nimeni nu le pregătește pe fete pentru ceea ce urmează să li se întâmple. Experiența e traumatizantă. Mai întâi, pacientei i se pun valvele metalice folosite în orice consult ginecologic. Apoi, cu un fel de andrele lungi, numite Hegare, medicul începe manevrele de lărgire a colului uterin. Dacă sarcina e aproape de perioada legală în care se poate face avortul, adică 12 săptămâni, e nevoie de o dilatare de aproape doi centimetri. „Dilatația colului este partea cea mai dureroasă, nu chiuretarea propriu-zisă”, explică dr. Mihai Băcilă. Când colul e dilatat, intră în acțiune chiureta. Embrionul este sfâșiat, iar părțile mai mari sunt scoase cu o pensă specială. „Se folosește o pensă lată cu care tragi bucăți afară. Poți scoate bucăți de mâini, de picioare. Nu e plăcut să vezi așa ceva, chiar dacă ai experiență”, mai spune specialistul. Dacă sarcina e mai mica, ea poate fi aspirată.
Mulți medici refuză să facă întreruperi de sarcini la cerere. Dr. Dan Păscuț a renunțat să mai efectueze acest gen de intervenții încă din 1993. „În 1993 am decis să nu mai fac întreruperi de sarcină. Am văzut la ecograf cum se mișcă embrionul, chiar la această vârstă mică, și am înțeles că este vorba de viață uterină. Din acel moment nu am mai fost de acord să irosesc o potențială viață umană”, spune medicul. Dr. Păscuț e convins că lipsa de educație sexuală e principala cauză a sarcinilor nedorite. „Majoritatea celor care fac chiuretaje au până la 20 de ani, nu vorbesc cu familiile, nu au educație. Orele de educație sexuală ar trebui începute la școală și continuate în primii doi ani de facultate”, e de părere medicul.
În România, statisticile sunt dramatice. Jumătate din românce nu folosesc metode contraceptive. Doar 35% apelează la mijloacele de contracepție moderne, iar restul de 17% folosesc metoda calendarului, coitus interruptus sau spălăturile vaginale. „Avem paciente care refuză din start orice metodă contraceptivă. Sunt femei care vin cel puțin o data pe an să facă întrerupere de sarcină, ca și cum ar fi cel mai firesc lucru din lume. Pentru ele, avortul e metodă contraceptivă. Pilule nu vor, pentru că au auzit că îngrașă, dacă-și pun sterilet fac cancer… Asta ne spun de fiecare dată când încercăm să le explicăm că nu e bine ce fac”, mai spune dr. Băcilă. Anul trecut, la spitalul unde lucrează acesta, au fost peste 1.000 de chiuretaje la cerere. Numărul avorturilor făcute în cabinetele și clinicile private nu este cunoscut.
Comentarii prin facebook