De ce la Brasov se poate, iar la Timisoara nu?

Guvernul alocă 40 de milioane de euro pentru construirea unui stadion de cinci stele la Brașov. O știre aparent banală și oarecum pozitivă. E foarte bine când se mai și construiește câte ceva în țara asta, fie și un stadion. Problema este alta și e de fond. O chestiune care a persistat de-a lungul tuturor guvernărilor. Și anume, ar fi interesant de aflat modul prin care guvernul stabilește că face un stadion la Brașov, și nu – să zicem – la Timișoara. Pe ce criterii, dacă se poate obiective, s-a stabilit construirea stadionului la Brașov, nu la Timișoara? Las la o parte faptul că tot la Brașov, în timpul guvernării Băsescu – Udrea s-a făcut și un patinoar modern. Iar un lucru normal, odată ce Brașovul este mai predispus sporturilor de iarna. (Nu-i normal însă că din acei bani ieșeau vreo două patinoare în altă țară!)

Din acest punct de vedere, poate la Timișoara trebuia făcut un bazin olmpic sau o sală de sport, dar nu s-a făcut nimic. Încă din fosta guvernare, tot auzim de stadion, sală de sport și bazin olimpic. Duetul Constantin Ostaficiuc – Alin Popoviciu a stabilit chiar amplasamente pentru sală și bazin, dar am rămas cu ele. Toate cele trei obiective au fost preluate și de actualul primar Nicolae Robu în programul său electoral. Au fost trecute și printre „proiectele Timișoarei”, pe care parlamentarii urmau să le susțină la București. Și proiecte au rămas! Între timp, și Craiova a înaintat cu proiectul unui nou stadion, făcut tot de guvern, prin Compania Națională de Investiții din subordinea Ministerului Dezvoltării. Bun, Craiova este epicentrul unei zone roșii a României. Nu e un criteriu obiectiv, dar e de înțeles. La fel cum s-a făcut în fosta guvernare un stadion ultramodern la Cluj. Și Timișoara tot pe dinafară, c-a fost PSD, PDL sau PNL la guvernare

Revenim la criteriile de departajare, în condițiile în care nu avem de-a face cu proiecte cu finanțare europeană. Să fi făcut guvernul un fel de licitație, iar municipalitatea care s-a angajat să acopere cu un procent mai mare costurile construcției să aibă de câștigat? N-am auzit. Să fi ținut cont guvernul de banii pe care Timișoara, respectiv Brașovul contribuie la bugetul național? Nu, fiindcă am fi avut câștig de cauză. Să fi făcut guvernul un studiu de piață, din care a reieșit că la Brașov sunt mai mulți microbiști? Nu cred și nici n-ar fi un criteriu prea obiectiv. În fine, pot fi destule criterii, dar n-am auzit să fie făcut unul public. Iar dacă s-ar fi mers pe importanța orașului, număr de locuitori etc., tot Timișoara ar fi avut de câștigat.

La mijloc să fi fost lobby-ul brașovean, ca să nu-i spun trafic de influență? Foarte posibil, atâta timp cât Constantin Niță, ministru delegat pentru Energie și șef al PSD Brașov, s-a lăudat că el a rezolvat problema. Deși, dacă ar fi vorba inclusiv de factori conjuncturali politici, cred că Timișoara ar fi în fața Brașovului. Vorba lui Toma Caragiu, în „Așa-i în tenis”. Noi avem primar PNL, ei au PDL-ist, avantaj noi. Ei un ministru delegat, noi un ministru delegat, egal peste tot. Noi președinte consiliu județean PSD-ist, ei liberal, egal peste tot. Noi avem Socru, ei n-au Socru, avantaj noi. Așadar, și aici stăm mai bine. Și atunci? Probabil e vorba și de consistența lobby-ului, de puterea oamenilor pe care Brașovul îi are în guvern sau în zona acestuia. Noi avem ministru, dar e ca și cum nu l-am avea, atâta timp cât acesta pare ocupat doar să-și bage neamurile în minister și să linșeze limba română pe Facebook. Degeaba avem primar liberal și președinte PSD-ist de consiliu județean, dacă ei n-au minimul curaj de-a bate cu pumnul în masă. Degeaba avem un Socru, dacă el se ocupă doar cu sforării politice. Degeaba avem un cârd de parlamentari USL, dacă ei nu pot să facă cel mai mic amendament la buget pentru Timiș și Timișoara.

Evident, într-o țară normală, nu e criteriu de distribuire a banilor de la bugetul național pe bază de clientelism politic sau în funcție de culoarea politică a unei zone. Dar România nu este o țară normală încă. Așa că din banii timișorenilor se finanțează tot felul de proiecte, unele mai aiuritoare (autostradă București – casa lui Dragnea din Teleorman), altele mai normale. Banii timișorenilor ajung la Botoșani, Giurgiu, Ialomița, Vaslui, Dolj etc. Numai la Timișoara nu ajung niciodată. Fie și pentru un stadion.
P.S. Am încercat să aflăm din gura primarului Nicolae Robu, că poate știe el, care au fost criteriile guvernului de-a da bani pentru stadion la Brașov și nu la Timișoara, dar n-am primit niciun răspuns. Cică n-avea informația cu stadionul din Brașov, așa că nu poate comenta. Chiar nu-i niciun comentariu aici!

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

3 comentarii pentru acest articol

soryn a spus: (January 12th, 2014 at 15:38 )

poate stie de ce la arad se construieste un stadion cu toate ca primaria de acolo nici macar nu sustine echipa locala uta…

INO THE PERFECT SPIRIT OF TRUTH AND LIFE a spus: (January 12th, 2014 at 18:24 )

AM ZIS! NU AVEM ÎN GUVERNAREA PONTA PE NIMENI CARE SĂ ȘTIE SĂ PUNĂ PUNCTUL ÎN FAVOAREA TIMIȘOAREI! DECI VA TREBUI SĂ NE DESCURCĂM PE VIITOR ÎN TOATE SENSURILE SĂ NE MEARGĂ NOUÂ CELOR DIN TIMIȘOARA -BANAT-TIMIȘ BINE ȘI SĂ NE BUCURĂM DE VIAȚĂ!!!

INO THE PERFECT SPIRIT OF TRUTH AND LIFE!!!

ilia-srb a spus: (January 14th, 2014 at 10:58 )

Dn.INO THE PERFECT SPIRIT OF TRUTH AND LIFE
111,spunene si noua cum putem face treaba asta cand totul depinde de mitici si bani colectati 80%merg in tiganie,pai najunge 95 de ani de cand ne jupoaie si ne terorizeaza .astept varianta ta!!!

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

Heraeus
Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Buzias, Pasarea Phoenix a statiunilor balneoclimaterice / FOTO

În anii comunismului, dar și în primii ani post-decembriști, stațiunea Buziașul a căzut, la un moment dat ajungând o ruină. În ultimii ani a început însă să renască din propria cenușă precum Pasărea Phoenix, nume care, nu întâmplător, a fost dat ultimului hotel de patru stele ridicat aici. Dar mai este mult până departe, respectiv mai este de muncit până când Buziașul își va regăsi faima și strălucirea de altădată.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Buzias, Pasarea Phoenix a statiunilor balneoclimaterice / FOTO

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Planuri mari pentru 2018. Anul viitor ar trebui să înceapă lucrările la cele două poduri anunțate, la pasajele Solventul și Piața Consiliul Europei, stadion, bazine de înot. Nu vor fi uitate fântâna muzicală din Parcul Botanic, complexurile sportive din cartiere și reabilitarea Operei. Nicolae Robu spune că vor fi bani în buget, dar nu a putut estima o sumă.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timisoara, promisiunea unui urias santier in 2018: doua poduri, doua pasaje, fantana cantatoare si multe altele
În vara anului 2016, când era ales primar la Ghiroda, la doar 27 de ani, liberalul Ionuț Stănușoiu devenea cel mai tânăr edil din România. Probabil și avântul datorat vârstei fragede l-a făcut pe Stănușoiu ca la începutul lui 2017 să propună nu mai puțin de 170 de proiecte pentru comuna din vecinătatea Timișoarei.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ghiroda, comuna periurbana cu 170 de proiecte in 2017
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top