Snobi și inculți: așa sunt cei care susțin că fântâna muzicală de pe Bega că ar fi kitsch! În plus, locuiesc într-un sat din Caraș-Severin, așa că n-ar trebui să-și dea cu părerea despre ce se întâmplă în Timișoara. Este concluzia la care a ajuns primarul Nicolae Robu, revoltat nevoie mare că proiectul său, care ar costa „numai 0,66% din bugetul local”, a fost criticat de un ONG.
Proiectul fântânii muzicale de pe Bega a iscat multă vâlvă în ultima vreme, mai ales după ce primăria a anunțat că este în căutarea unei firme care să întocmească studiul de fezabilitate. La începutul săptămânii, un ONG a cerut primăriei să organizeze consultări cu timișorenii, pentru a vedea dacă o astfel de fântână este, într-adevăr, oportună, având în vedere prețul estimat de două milioane de euro. Câteva zile mai târziu, 15 organizații, în principal ale studenților din Politehnică, au sărit în sprijinul proiectului, solicitând urgentarea acestuia și plusând chiar, spunând că ar fi nevoie de mai multe astfel de fântâni! Nu de alta, dar ar merita să avem și noi „fântâni ca la Barcelona”…
Primarul Nicolae Robu a reacționat și el vineri. „Când aud pe unii vorbind despre kitsch, îmi dau seama cât snobism trebuie să fie în acești oameni. Nu sunt alte culori decât cele care sunt și în fântânile din Barcelona. Celebrele fântâni din Barcelona sunt cu policromie, așa cum trebuie să fie, natura din jurul nostru este policromă… Este aceeași atitudine penibilă, descalificantă, ăștia sunt termenii, care a fost și vizavi de palmieri. În Paris pot să fie palmieri, în Timișoara în perioada interbelică au putut să fie palmieri, Timișoara are de atunci o stradă a Palmierilor, pentru că aici erau cele mai mari sere de palmieri din Europa Centrală și de Est. Dar unde nu este cultură, ce să pretinzi? Unde nu e cultură, se încearcă să se epateze”, a declarat edilul. Și nu s-a oprit aici. „ Ce mă miră pe mine este următorul lucru: apare un personaj despre care nu se știe ce a făcut în viața lui… Cel care a făcut Institutul de Dezvoltare Locală (Grațian Mihăilescu – n.r.) A auzit vreun timișorean de personajul cu numele respectiv? A făcut ceva în viața lui, ca să fie o voce cu autoritate? Este un institut cu sediul în Reșița, iar cetățeanul locuiește într-un sat din Caraș-Severin, dacă n-ați știut, și ne dă lecții despre ce să facem în Timișoara”, a mai spus Robu.
Deși social-democrații au anunțat, prin vocea lui Alfred Simonis, că nu sunt dispuși să voteze un astfel de proiect fără o dezbatere riguroasă, primarul nu pare să aibă emoții. „Suma de referinţă va fi stabilită prin SF. Două milioane de euro este o estimare apriorică în urma discuțiilor purtate. Este ridicol să ne plângem că două milioane dintr-un buget total de 300 de mil pe an cât are Timișoara este mult, iar în Arad să se voteze un proiect inspirat de la noi de cinci milioane de lei pe Mureș. 0,66% din buget înseamnă două milioane de euro! Eu mă aştept să voteze. Este o sumă mare raportat la persoane ca noi, dar discutăm aici despre un municipiu care are o forţă financiară”, a conchis Nicolae Robu.
Comentarii prin facebook