Timișoara a găzduit, în ultimele trei zile, unul dintre cele mai importante evenimente academice din acest an. Este vorba despre conferința „Diaspora și prietenii săi”, la care au participat aproape 1.000 de invitați din 30 de țări.
Peste 900 de participanți, zeci de workshop-uri și teme de dezbatere diverse de la fizică, la științe sociale. Așa poate fi descrisă, pe scurt, cea de-a patra ediție a evenimentului „Diaspora în Cercetarea Științifică și Învățământul Superior din România – Diaspora și prietenii săi”. Vorbim despre o conferință de mare anvergură care-și propună să îmbunătățească atât învățământul superior din țară, cât și colaborarea dintre România și țările străine în care-și desfășoară activitatea o mulțime de cercetători români. „Concluziile sunt multiple, sunt puncte de plecare pentru viitor, pentru 2018, ce ar trebui legislativ îmbunătăţit în acest interval. Dorinţa exprimată este de transparenţă, interes pentru cariera universitară, pentru performanţă în această carieră, pentru implicare mai mare în companii, în proiectele sociale, clasificarea universitară, ierarhizarea şi diferenţierea pe competenţe pentru universităţi, în funcţie de potenţial (…) S-a cerut crearea unor norme didactice diferenţiate pentru că în România există un grad de realism mai mare faţă de Europa. Unele norme trebuie orientate pe calea didactică, unele şi cu cercetare, mixte, şi unele doar pe cercetare. Nu fiecare cadru are aceleaşi însuşiri, unii sunt buni cercetători, alţii buni didacţi, îmbrăţişând mai mult această carieră de dascăl. (…). Degeaba luăm nişte măsuri, după care apar nişte decidenţi cu alte idei şi duc lucrurile în altă direcţie”, a explicat rectorul Universității de Vest, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.
Ministrul Educației, Adrian Curaj, a fost și el prezent la dezbateri. „Concluziile sunt bune, dar nu laudative, nu ăsta era scopul conferinţei. Oamenii apreciază, în primul rând, trendul pozitiv, de la mesajul de la ediţiile precedente, cu «hai să cerem ajutor diasporei», acum mesajul diasporei este că ceva se mişcă. Putem colabora şi, de fapt, ne ajutăm unii pe alţii ca să facem performanţă în ştiinţă, inovare, cercetare. Deci este un mesaj foarte bun, sigur oamenii aşteaptă mai multă predictibilitate şi asta încercăm să facem, mai multă coerenţă şi perseverenţă în a ridica standardele de evaluare. Oamenii apreciază, de asemenea, că există mobilitatea aceasta a cercetătorilor, dar şi că nu mai aşteptăm resurse din altă parte, ci că punem şi noi resurse. Pentru mine este importantă o circulaţie a elitelor, pentru ca sistemul românesc de specialitate să fie acolo unde îi este locul. Susţinem prin diferite sisteme de evaluare proiectele cele mai bune (…) Repet, esenţială este predictibilitatea, am avut proiecte minunate, dar pe care le-am finanţat la jumătate, la trei sferturi, uneori am uitat să le finanţăm”, susține ministrul.
Comentarii prin facebook